Remus Pricopie vrea ca legea pentru alegerea președintelui să fie modificată: „Fără lunatici în fruntea statului”
Publicat acum 5 ore si 20 minute
ACTUALIZARE. Mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu s-au adunat în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde se dezbate recursul în dosarul anulării alegerilor prezidenţiale. Acolo a ajuns și fostul candidat pentru fotoliul de la Cotroceni.
Oamenii adunați în fața instanței au venit cu flori, steaguri tricolore și portrete ale lui Călin Georgescu.
La faţa locului a fost constituit şi un dispozitiv de forţe de ordine.
Cu puțin înainte de începerea procesului, a ajuns la sediul ÎCCJ și Călin Georgescu, care nu a dorit să facă declarații în fața jurnaliștilor.
Procesul este programat de la ora 13:30, la Secţia de contencios administrativ.
Știrea inițială
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate joi recursul declarat de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidenţiale.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucureşti susţinea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.
De asemenea, instanţa spunea că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului doi al alegerilor.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România "a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral''. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin "implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică", încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.