Cum au reușit mai mulți ruși să obțină acte românești. Veneau din Moscova sau Sankt Petersburg și acum circulă cu ele prin Occident
Publicat acum 19 ore si 34 minute
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul "Gala Bute", cu trei întrebări, care în esenţă se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.
Completul care judecă dosarul "Gala Bute", în care este acuzată Elena Udrea, a ridicat din oficiu posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.
Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.
De asemenea, Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.
Instanţa supremă urmează să ia pe 22 aprilie o decizie în acest caz, DNA şi avocaţii inculpaţilor având posibilitatea să depună în scris puncte de vedere.
În dosarul ''Gala Bute'', Elena Udrea a depus o contestaţie, prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru mai multe infracţiuni, printre care şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.