„Butch și Suni”, astronauții care au plecat pentru 9 zile în spațiu și au rămas 9 luni pe ISS, s-au întors pe Pământ
Publicat acum 1 ora si 34 minute
Emil Hurezeanu, ministrul de Externe, a declarat joi seara, la Antena 3 CNN, că a vorbit cu Joseph Keith Kellogg Jr., asistentul președintelui Trump și emisarul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, despre prezența trupelor NATO în România.
Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că scuturile de apărare anti-aeriană amplasate de SUA în România și Polonia, inclusiv cel de la Deveselu, reprezintă o amenințare pentru Rusia.
În contextul negocierilor cu președintele american Donald Trump, liderul de la Kremlin își menține opoziția față de aceste sisteme.
Ministrul Emil Hurezeanu a discutat pe această temă cu Keith Kellogg, emisarul special al SUA, subliniind că obiectivul este menținerea și chiar întărirea bazelor NATO din regiune.
„Vor avea nevoie de un spațiu de securizare la frontiera cu Ucraina, pe aliniamentul flancului răsăritean, în care bazele americane, iar asta a fost un subiect al discuției cu Keith Kellogg, bazele americane din România să nu-și piardă importanța, dimpotrivă, să fie consolidate.
A fost o discuție la o zi după conversația dintre președinții Trump și Putin. Nu cred că putem vorbi acum de felul în care vor fi acceptate concesii, în așa fel încât el să semene cu ceea ce Bloomberg citează ca fiind dorințele Moscovei.
De altfel, Moscova s-a opus de la început instalării acestui scut anti-rachetă de la Deveselu, are obiecții cu prezența americană în Polonia, în Țările Baltice, sunt neînțelegeri cronice și se vehiculează mult prea multe idei, posibilități”, a declarat Emil Hurezeanu, ministrul de Externe, la Antena 3 CNN.
Context
Vladimir Putin nu și-a abandonat obiectivul său mai larg de a redesena echilibrul de putere în Europa, la trei ani de la invazia Ucrainei, a avertizat serviciul de informații externe al Estoniei în raportul său anual, scrie Bloomberg.
Totodată, instituția a adăugat că solicitarea lui Putin de dinainte de invazie ca NATO să se retragă din Europa de Est rămâne în picioare.
În 2021, Rusia ceruse „garanții de securitate” de la SUA, care includeau retragerea armelor sau a trupelor din țările care au devenit membre ale NATO după 1997, cum este cazul României, care a intrat în Alianță în 2004, și să renunțe la orice activitate militară în Europa de Est, în condițiile în care în România se află scutul de la Devesul, un sistem de apărare antiaeriană pe care Vladimir Putin l-a denunțat drept o agresiune la adresa Rusiei.