An de an, de 4 martie, autorităţile bifează amintirea unui eveniment nefast - cutremurul catastrofal din România, în care au murit peste 1500 de oameni. 33 de mii de locuinţe au fost atunci grav afectate. Multe dintre ele s-au prăbuşit complet, iar oamenii care locuiau în ele nu au avut nicio şansă de supravieţuire.
După aproape o jumătate de veac, constatăm că prea puţine clădiri cu risc seismic au fost consolidate iar situaţia este în continuare extrem de gravă. Dacă în prezent am fi loviți de un cutremur precum cel din 1977, dezastrul uman ar putea fi cu mult mai mare.
În acest context, potrivit unei hărți realizată chiar de Ministerul Dezvoltării, printre zonele cele mai periculoase se numără oraşul Otopeni, nordul Capitalei, zona Băneasa, Casa Presei Libere, zone care în cazul unui seism puternic s-ar putea distruge total.
La fel se întâmplă şi cu cartierul Pantelimon. În aceste zone încă mai sunt multe clădiri foarte vechi construite între 1970 şi 1985. Rău stau şi cartierele din vestul capitalei, precum Militari, Panduri până aproape de sud, Drumul Sării.
Şi aici un cutremur cu magnitudine de peste 7 pe Richter ar face ravagii. Cartierele Titulescu, Vasile Lascăr, Balta Albă şi parte din Bălcescu ar suferi şi ele efecte medii în cazul producerii unui seism.
Cât despre Centrul Istoric al Capitalei, aici, potrivit analizelor ISU totul ar fi pus la pământ cu mici excepții de clădiri care au fost consolidate.
Vorbim despre 363 de clădiri în Capitală cu risc seismic de grad 1, majoritatea fiind concentrate în zona centrului vechi. Cele mai scăzute efecte ale unui cutremur major ar fi în Sudul Bucureştiului, zona Metalurgiei, IMGB, Berceni. Aici şi construcțiile sunt ceva mai noi şi ţine şi de falia de propagare a seismului.
De asemenea, potrivit unei analize a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă aproximativ 23 de mii de clădiri din Bucureşti ar suferi avarii semnificative în cazul unui cutremur major. În acest caz, din păcate, victimele ar fi de ordinul sutelor de mii.