Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 14 ore si 10 minute
Potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării, actul normativ era necesar întrucât, în contextul actualei situații economice, pe fondul creșterii prețurilor la utilități și la materiale de construcții, unele unități administrativ-teritoriale se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare pentru cheltuieli curente și lucrări de infrastructură.
"Sumele alocate astăzi au fost solicitate de Instituțiile prefectului și/sau consiliile județene și vor asigura continuitatea funcționării atât a aparatului de specialitate al autorităților publice locale, cât și a serviciilor publice din subordine, prin plata salariilor, a cheltuielilor pentru protecția copilului și asistență socială și a unor facturi restante, precum și cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă sau cu finanțare din programe naționale aflate în implementare, dar și plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătorești", a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.
Lista ministerelor care au cerut fonduri la final de an
Guvernul este, în acest moment, prins între deficitul bugetar pe care trebuie să îl rezolve inclusiv pentru anul viitor și solicitările bugetarilor care vor bani mai mulți la salariu.
Acestora li se alătură primarii care spun că nu își mai permit plata facturilor pe final de an, spitalele care anunță că nu au mai primit bani pentru finanțarea programelor de terapie sau chiar Ministerul Muncii și Serviciul Român de Informații, care cer fonduri suplimentare.
Peste 13 miliarde de lei a alocat Guvernul, pe 23 noiembrie, din fondul de rezervă. Asta pentru a permite funcționarea instituțiilor, în condițiile în care mai multe instituții au rămas fără bani pentru plata salariilor și pentru plata facturilor. Guvernul a făcut alocări din fondul de rezervă.
De exemplu, pentru Serviciul Român de Informații a alocat 190 de milioane de lei, după ce SRI a transmis că nu mai are bani să plătească nici salariile și nici pensiile militarilor.
Sunt, de asemenea, instituții care au primit miliarde. Printre acestea se numără Ministerul Educației, care a primit peste 3 miliarde de lei a primit din fondul de rezervă pentru a asigura plata salariilor, plata cheltuielilor cu bursele, cu cantinele școlare care sunt în subordinea ministerului.
Cum s-au împărțit banii la ministere
Și Ministerul Sănătății a primit tot peste trei miliarde de lei pentru a asigura funcționarea spitalelor și a deconta practic tratamentele pacienților, dar și pentru alte tipuri de cheltuieli.
Bani pentru salarii au mers și către Ministerul Afacerilor Interne. Peste 1,3 miliarde de lei a primit această instituție pentru a putea face plata salariilor angajaților.
În ceea ce privește plata pensiilor, a ajutoarelor pentru încălzire sau alocațiilor pentru copii, aici banii au mers și către Ministerul Muncii.
Sunt alocări care permit funcționarea instituțiilor până la finalul anului, dar fără o rectificare bugetară.
Guvernul s-a angajat inițial la începutul acestui an să avem un deficit de 4,4% din produsul intern brut, dar nu a reușit să facă acest lucru. A reușit, însă, să ajungă la un acord cu Comisia Europeană pentru ca fondurile europene să nu fie suspendate și s-a angajat să aibă un deficit de 5,7% din produsul intern brut.
Se pare că, potrivit estimărilor făcute de Comisie, și acesta ar putea să fie depășit. Comisia estimează că vom avea un deficit de 6%.
Cum va obţine Guvernul banii pentru promisiunile din 2024
Nu se opresc aici cheltuielile pe care statul român le face pentru că anul viitor să angajați, să majoreze pensiile de două ori și de asemenea, să crească salariile. Printre majorările salariale se numără cele care merg către profesori.
În acest context, o evaluare, o estimare făcută de Ministerul Finanțelor arată că dacă nu vom aduce bani în plus la bugetul de stat, atunci deficitul bugetar se va menține peste 6% în următorii 2 ani, iar datoria publică ar urma ca în anul 2027 să depășească pragul critic de 55%.
Va ajunge practic la aproape 57% iar asta înseamnă, potrivit legii, că statul român va fi obligat să înghețe salariile, pensiile și ajutoarele sociale.
Se fac calcule la Guvern pentru ca bani în plus să fie aduși la buget și o soluție este combaterea evaziunii fiscale, printr-un pachet de măsuri va fi asumat de Guvern.
Mai exact, vorbim despre implementare a facturii electronice, instalarea unor scanere în vămi 26 de scanere, aplicarea unui program sigiliu marfă și, de asemenea, alte metode prin care Guvernul să combată evaziunea fiscală.