Antena 3 CNN Actualitate Gheorghe Piperea, despre proiectele de lege privind organizarea serviciilor secrete: "Iată de ce este nevoie de inițiativă și acțiune civică"

Gheorghe Piperea, despre proiectele de lege privind organizarea serviciilor secrete: "Iată de ce este nevoie de inițiativă și acțiune civică"

Claudia Popovici
4 minute de citit Publicat la 17:23 08 Iun 2022 Modificat la 18:12 08 Iun 2022

Mai exact, proiectele de lege privind organizarea SRI și SIE, aflate în dezbaterea coaliției de guvernare, prevăd că cele două servicii de informații pot avea drept de inițiativă legislativă.

E vorba despre un pachet amplu de 10 legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Actuala legislație în vigoare nu prevede astfel de drepturi pentru SRI și SIE.

În acest context, avocatul Gheorghe Piperea a făcut următoarele precizări.

"Proiectul de lege privitor la întărirea și extinderea „competențelor” serviciilor secrete a inflamat rău acea parte a politicii, a societății „civile” și a mass-mediei care, dacă nu a fost creația lor directă, a fost cel puțin exponentul lor în societate și în viața de zi cu zi a omului de rând, pe care l-a influențat în fel și chip, dar mai ales l-a antrenat și manipulat pentru a deveni baza de selecție a idioților utili ai „elitelor” birocratice și tehnocratice, puse în slujba neo-feudalilor economiei globale și „progresiste”.

Nu sunt deloc credibili acești inflamați, dar nu despre asta vreau să vă vorbesc, ci despre acest proiect de lege care i-a stârnit (probabil pe motiv că serviciile secrete au comis „trădarea” de a nu le mai asigura împroprietărirea prin furt și ocupațiune asupra voinței populare).

În afară de vechile probleme ale serviciilor secrete, adică:

(i) bugetul anual enorm, secret,

(ii) implicarea în justiție (prin protocoale secrete sau prin acoperiți),

(iii) implicarea în economie (poate că nu știați, dar serviciile secrete pot avea, prin lege, societăți comerciale, pe care le pot deține fie direct și transparent, fie ca „firmă acoperită”),

(iv) implicarea în politică și în facerea parlamentului, a primăriilor, a consiliilor locale (STS patronează hegemonic alegerile, încă din 2019) și a guvernului sau a autorităților publice (serviciile secrete pot determina dacă cineva este sau nu demnitar/funcționar de rang înalt prin așa - numitul certificat ORNISS, precum și prin „mapa profesională”),

(v) implicarea în plandemii/politici de sănătate publică (codul QR se obține prin înscrierea în platformele digitale gestionate de STS),

(vi) colectarea datelor cu caracter personal ale cetățenilor, inclusiv stocarea și interceptarea comunicațiilor private,

(vii) prevenția spălării banilor și „siguranța” sistemului bancar,

(viii) etc.,

serviciile secrete ar urma să primească, prin acest proiect de lege, alte atribuții discreționare, plus imunitate, plus dreptul de a nu răspunde parlamentului.

De exemplu:

-dacă serviciile secrete îți vor fi cerut, vei avea obligația legală de a oferi toate informațiile, documentele și ajutorul necesar/util serviciilor secrete; deci, vrei nu vrei, devii informator al noii securității; Petrov va fi fost răzbunat, retroactiv; Himmler ar putea fi, retroactiv, din iad, invidios;

-folosirea de acoperiți în justiție, administrație, corporații, mass-media, universități, sistem sanitar etc. devine oficială și încurajată;

-folosirea de „firme sub acoperire”, inclusiv pentru alungarea unor competitori din afaceri publice sau private, va deveni oficială și chiar încurajată;

-bugetele anuale nu doar că vor fi secrete, dar guvernul nu va mai avea posibilitatea de a le redimensiona;

-răspunderea juridică a lucrătorilor va fi subordonată acceptului CSAT, care este „condus” de președintele țării - mă rog, vorba vine, că din momentul acestei legi, președintele devine prizonierul gărzii pretoriene constituită din ofițerii serviciilor;

-raportul anual în parlament nu mai este obligatoriu și nici măcar cerut.

Iată de ce trebuie să aveți încredere numai în informațiile/știrile oficiale și numai în experți/specialiști/birocrați.

Vă mai amintiți întrebările de genul: de ce un avocat se bagă în discuții despre sănătate?

Sau afirmațiile de genul: „ce competențe are o curte de apel în domeniul sănătății” ori de genul: „nu mă opresc eu din cauza constituției”?

Vă mai amintiți de echivalarea plandemiei cu războiul? Sau de chemarea la instituirea economiei de război?

Iată unde duce (auto)mandatarea birocraților, tehnocraților, corporatocraților și a oengeocraților cu politicile publice, în dauna politicienilor și a mandanților lor, cetățenii, și iată unde poate duce înlăturarea răspunderii acestei elite auto-mandatate pentru orice consecință negativă cauzată lumii și omului concret pe motiv că ei sunt experți care lucrează „pentru siguranța noastră”.

Iată cum democrația reprezentativă (care implică răspunderea politică și juridică a aleșilor) a devenit, treptat, nereprezentativă, urmând a fi curând înlocuită de o republică a experților, care este, de fapt, o tiranie totalitară.

Iată de ce este nevoie de inițiativă și acțiune civică, precum și de democrație participativă. De AICDP", scrie avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de socializare.  

Proiectele de legi au fost elaborate chiar de instituțiile vizate, servicii de informații, ministere.

”Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză și aprobare la nivelul guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului”, declara premierul Nicolae Ciucă în luna mai.

Constituția României prevede la articolul 74 că au drept de inițiativă legislativă doar guvernul, parlamentarii sau un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Ce prevede proiectul de lege privind organizarea şi funcționarea Serviciului Român de Informaţii:

Art. 14 – Serviciul poate iniția proiecte de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate, conform prevederilor Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/ aprobării.

Ce prevede proiectul de lege privind organizarea şi funcționarea Serviciului de Informaţii Externe:

Art. 5. – (1) În realizarea funcțiilor sale, Serviciul de Informaţii Externe are următoarele atribuții principale:
(r) inițiază sau, după caz, avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate.

Citiţi şi: Gheorghe Piperea, după atacul venit de la INS privind greşelile cu recensământul: "Voi face o acțiune în daune morale"

Citește mai multe din Actualitate
» Citește mai multe din Actualitate
TOP articole