Descoperire fără precedent în solul de pe Lună. Planurile colonizării planetei Marte ar putea fi date peste cap

Deși Elon Musk visează la colonizarea planetei Marte, experimente recente care au folosit sol extraterestru sugerează că instalarea oamenilor pe Lună ar putea fi o opțiune mult mai practică, scrie space.com.

Cultivarea plantelor direct în sol lunar sau marțian

Oamenii de știință au propus diverse metode pentru a cultiva hrană în spațiu, inclusiv hidroponică (cultivarea plantelor direct în apă) și aeroponică (folosirea nutrienților sub formă de vapori). Aceste soluții sunt însă costisitoare, motiv pentru care cercetările s-au concentrat pe o metodă mai tradițională: cultivarea plantelor direct în sol lunar sau marțian.

Deoarece mostrele de sol lunar colectate în timpul misiunilor Apollo au fost umidificate, cercetătorii au utilizat un sol artificial, creat de Exolith Lab, bazat pe date din misiunea Apollo 16 (1972). Pentru Marte, au folosit mostre simulate, inspirate din datele transmise de roverul Curiosity.

Solul lunar, mai eficient decât cel marțian

„Interesant este că plantele au crescut mai bine în solul lunar decât în cel marțian,” a declarat Laura Lee, cercetător la Universitatea Northern Arizona, în cadrul conferinței Uniunii Americane de Geofizică (2024). Cercetătorii se așteptau la rezultate mai bune pe Marte, deoarece solul marțian conține azot, esențial pentru viața plantelor. Totuși, textura densă și argiloasă a solului limitează cantitatea de oxigen disponibilă rădăcinilor.

Fertilizarea plantelor cu deșeuri umane: o soluție cu probleme

O altă idee analizată a fost utilizarea deșeurilor umane pentru fertilizarea culturilor, folosind Milorganite, un îngrășământ obținut din microbi tratați termic. Deși promițător pentru rezolvarea simultană a problemelor de deșeuri și agricultură, rezultatele preliminare sunt descurajatoare. Porumbul cultivat cu acest îngrășământ pe Marte a avut o rată de supraviețuire de doar 33,3%, comparativ cu 58,8% pentru plantele fertilizate cu azot pur.

În prezent, echipa testează alte culturi, cum ar fi broccoli, fasole și lucernă. Lucerna s-a dovedit mai adaptabilă și ar putea fi folosită și ca fertilizator natural în viitor. Totuși, până acum nu s-au realizat experimente cu cartofi, popularizați în filmul Marțianul, unde personajul principal supraviețuiește cultivând această cultură pe Marte.

Provocările vieții pe Lună și Marte

Un studiu din 2019 estimează că Marte ar avea nevoie de 100 de ani pentru a deveni autosuficient, în timp ce NASA sugerează că acest lucru ar putea fi realizat pe Lună în doar câteva decenii.

Pe Lună, lipsa atmosferei expune suprafața la radiații solare și la impactul asteroizilor. De asemenea, praful fin rezultat din aceste impacturi poate bloca echipamentele necesare agriculturii. Marte prezintă alte provocări: temperaturi scăzute, radiații puternice și sol toxic din cauza prezenței percloratului.

Terraformarea planetei Marte: un vis ambițios

Pentru a face Marte locuibil, cercetătorii explorează metode de terraformare, precum încălzirea artificială a suprafeței cu bacterii fotosintetice care să creeze o atmosferă bogată în oxigen. Alte idei includ utilizarea reflectorilor solari sau chiar încălzirea cu focoase nucleare, deși aceasta din urmă este considerată nerealistă.

Terraformarea ar putea reactiva forme de viață fosilizate din Marte, dar rămâne o întrebare fundamentală: există viață pe Marte? Cercetătorii concluzionează că acest mister ar putea rămâne nerezolvat, deoarece „este imposibil să dovedești că ceva nu există.”

Terraformarea planetei Marte ar putea costa un miliard de dolari pe an și ar necesita zeci de ani pentru a atinge condiții optime pentru agricultură. Însă, pentru viitor, aceste cercetări deschid calea spre colonizarea altor lumi, fie pe Lună, fie pe Marte.