Un stimulent financiar în cuantum de 2.500 de lei ar putea fi acordat pentru fiecare nou-născut, conform unui proiect de hotărâre, aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 8 iunie a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, scrie Agerpres.
Sumele ar urma să fie acordate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Pentru obţinerea stimulentului, este necesar ca măcar unul dintre părinţi să aibă domiciliul sau reşedinţa pe raza Municipiului Bucureşti, iar naşterea copilului să fi fost înregistrată într-o maternitate din cadrul unităţilor sanitare cu paturi de la nivelul Capitalei. Cererea privind acordarea stimulentului se va depune la DGASMB, împreună cu documentele doveditoare: certificatul de naştere al copilului; o cerere tipizată; biletul de ieşire din spital/certificat medical constatator al naşterii emis de către unitatea sanitară; extras de cont pentru efectuarea viramentului bancar, după caz.
Termenul de depunere a dosarului este o lună de la data naşterii copilului.
În expunerea de motive, semnată de primarul general, Gabriela Firea, se arată că, potrivit prevederilor Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să intervină pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
Din raportul de specialitate reiese că, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada 2010 - 2015, numărul nou-născuţilor vii, ai căror părinţi au rezidenţa pe raza Municipiului Bucureşti, a scăzut, astfel că, dacă în anul 2010 s-au înregistrat 21.147 copii, în anul 2015 s-au înregistrat 19.255 copii. Totodată, datele Eurostat bazate pe recensământul din 2011 arată că România se află printre primele cinci state din 28 în care declinul demografic este cauzat atât de sporul natural negativ, cât şi de migraţia netă cu valori negative.
"Reducerea continuă a natalităţii, în paralel cu o creştere constantă a numărului vârstnicilor, va determina schimbarea echilibrului între generaţii, cu consecinţe majore asupra dezvoltării socio-economice viitoare prin reducerea, progresivă, a disponibilităţilor privind resursele umane. (...) Conform datelor prezentate de către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, ponderea populaţiei tinere (0 - 14 ani) şi a celei adulte (15 - 65 ani) se va reduce, în timp ce proporţia populaţiei de peste 65 de ani şi peste va creşte exploziv, apropiindu-se de 20% în anul 2030 şi depăşind 26% în anul 2026", se menţionează în acelaşi document.
Propunerea stimulentului este motivată de multiplele cheltuieli pe care o familie tânără trebuie să le realizeze odată cu venirea pe lume a unui nou-născut.