Zeci de mii de oameni s-au adunat pentru a-l aclama pe Nicolae Ceușescu pe 21 decembrie 1989. A fost huiduit pentru prima dată în cei 25 de ani de când era la putere.
Din ziua aceea, poporul nu se mai temea să-și arate disperarea și ura.
[GAL layout="2"]Mulțimea roia pe străzi, iar totul începuse să freamăte.
La ora 11:30, Vasile Maluțan primește ordin de decolare de pe baza aeriană de lângă capitală.
Citește și: Omul care a stat lângă Nicolae Ceauşescu în momentele-cheie face dezvăluiri nebănuite
"Am luat-o de la nord spre centrul orașului, spre Piața Palatului. Piața Palatului era plină de lume agitată. Am aterizat pe terasa sediului Comitetului Central.
Am rămas acolo jumătate de oră, cu motoarele pornite, așteptând să vedem ce se întâmplă.
Nicolae și Elena Ceaușescu erau speriați, aproape că nu aveau putere să meargă, erau cărați de garda lor. Fostul premier, Manea Mănescu și consilierul Emil Bobu erau cu ei.
L-am întrebat pe Ceaușescu unde mergem. După o scurtă sfătuire, el și Elena mi-au spus s-o iau către Snagov. Peste 10 minute am aterizat. Am aterizat în jurul orei 12:20. M-au chemat la telefon, la palat, comandantul aviației și al unității.
În acest timp, Ceaușescu încerca în zadar să telefoneze oficialilor locali.
O oră mai târziu, erau cum soții Ceaușescu, Emil Bobu și Mănescu, fostul premier, care i-a sărutat mâna lui Ceaușescu", a spus Vasile Maluțan.
Soții Ceaușescu au decolat către Boteni
Ceaușescu a aflat că televiziunea căzuse în mâinile revoluționarilor. S-a hotărât să o ia spre Pitești, unde spera să preia controlul.
"Mi-a venit ideea salvatoare pentru noi, pentru echipaj. Le-am spus că am fost detectați de radar și că putem fi loviți. Atunci mi-a spus să aterizez imediat.
Am spus: În unitatea militară? El a zis: "Nu, lângă șosea." M-a întrebat pentru a treia oară dacă sunt fidel cauzei. Am întrebat "Care cauză? A cui cauză?", a mai precizat Vasile Maluțan.
Ora 13.30 din elicopter coboară soții Ceaușescu și un ofițer al Securității
La 13:30 vestea fugii lui Ceaușescu ajunge la televiziunea națională.
"Să fie judecat", striga poporul.
La aceeași oră, la 70 de kilometri depărtare, medicul Nicolae Deca e luat ostatic.
"Am văzut un bărbat cu o stație radio în mână, lângă Aeroportul Boteni. A făcut semn să trag pe dreapta.
Mi-a arătat doi oameni pe marginea șoselei. Erau soții Ceaușescu.
Au traversat, s-au oprit lângă mașina mea. Elena avea mâna în buzunar. Ceaușescu a venit în dreapta. La un momentdat s-a întors la mine și m-a întrebat: "Ai auzit ce s-a întâmplat?" Mă gândeam dacă să spun da sau nu. Am spus nu. Și a zis: "A fost o lovitură de stat. Organizez rezistența la Târgoviște", a povestit Nicolae Deca.
Ora 14.00. Televiziunea Română își întrerupe programul.
Soții Ceaușescu iau un alt ostatic. Nicolae Petrișor.
Ora 14:15. "Ceaușescu s-a urcat în față lângă mine, Elena s-a urcat în spate, iar securistul a urcat în spatele lui Ceaușescu.
În acele momente Ceaușescu era disperat. Se uita în orice poziție cu frică. Ceaușescu încă spera să-și mobilizeze trupele.
Elena Ceaușescu a zis la un moment dat : "Ce-or avea ăștia cu noi? Dă drumul la radio să vedem ce e". Am dat drumul și la radio era scandal. Jos tiranul!
Când a auzit Ceaușescu, a avut un șoc, a picat pe bord și atunci am crezut că a murit. Mâna i se slăbise și celălalt braț îi atârna", a spus Nicolae Petrișor.
Ora 15.30 soții Ceaușescu sunt arestați și duși la sediul miliției
La ora 18 sunt transferați la o unitate militară de vizavi. La ora 19:30 TVR anunță vestea: "Nicolae și Elena Ceaușescu au fost prinși la Târgoviște și arestați. Ora 20. Mii de oameni fericiți se adună în fosta Piață a Palatului.
Euforia e de scurtă durată. Adepții dictatorului și securității sunt hotărâți să nu renunțe la putere.
25 decembrie, soții Ceaușescu sunt aduși la judecată
Ion Iliescu, președinte FSN semnase decretul care constituia acest tribunal excepțional doar cu o zi înainte.
După ce le-a fost citită sentința, Curtea s-a retras și au fost lăsați singuri. Au cerut să nu fie separați și să moară împreună.
Când au fost legați și au dat seama ce se petrece
Era chiar sfârșitul și nu era nici o speranță de scăpare. Au fost scoși afară, iar subofițerii însoțiți de un ofițer i-au lăsat lângă un zid.
S-au dat imediat trei pași înapoi și, cu arma, un ofițer mânat de ură a început să tragă imediat.
Ora 15:30 25 decembrie 1989. Iliescu nu voia să difuzeze aceste imagini în acea seară la televiziune.
Își susținea decizia într-o dispută violentă cu directorii postului.