Conform presei internaţionale, poliţia a intervenit după ce participanţii la protest au lansat artificii asupra efectivelor poliţiei, au ridicat baricade şi au aruncat cu pietre.
Nu doar Parisul, ci şi alte oraşe din Franţa au fost scene ale protestelor, numărul manifestanţilor în întreaga ţară fiind de ordinul zecilor.
În oraşul Lille, între 1.000 şi 1.500 de persoane, în frunte cu primăriţa Martine Aubry, s-au reunit sub sloganul "Libertate, egalitate, filmaţi" (Liberté, egalité, filmés).
La Montpellier, între 4.000 şi 5.000 de manifestanţi au scandat lozinci împotriva violenţelor poliţiei şi "derivei autoritare" a statului.
Manifestanţii spun că noua lege aduce atingere libertăţii de expresie şi statului de drept, într-o ţară zguduită, recent, de noi cazuri de violenţe comisie de poliţişti.
Legea denunţată îngreunează publicarea violenţelor comise de poliţie
Proiectului de lege "Securitatea globală", aflat în discuţie în parlamentul Franţei, şi în special articolul său 24, care ar urma să penalizeze distribuirea "rău intenţionată" a fotografiilor cu agenţi de poliţie în timpul manifestaţiilor, au suscitat indignarea militanţilor pentru libertăţile civile şi a organizaţiilor profesionale ale jurnaliştilor.
Asta, în contextul în care, luni, în timpul unei operaţiuni a organizaţiilor pro-migraţie, poliţia a evacuat brutal persoanele aflate într-o piaţă din centrul Parisului, printre care erau jurnalişti şi reprezentanţi ai municipalităţii.
Însă punctul culminant a fost înregistrat joi, după ce au fost publicate imagini de pe camere de supraveghere în care se putea vedea cum trei poliţişti băteau o persoană de culoare, Michel Zecler, producător muzical, în propriul său studiu (foto, dreapta).
Preşedintele Emmanuel Macron a catalogat incidentul drept "inacceptabil şi ruşinos" iar poliţiştii implicaţi au fost suspendaţi şi sunt în prezent anchetaţi.
"Securitatea globală", o lege iniţiată de partidul preşedintelui francez
Presa, reţelele sociale şi mai multe vedete din lumea sportului au denunţat violenţele poliţiei iar contextul actual sugerează că proiectul de lege denunţat de manifestanţii de sâmbătă va fi dificil de trecut prin Parlament.
Controversatul text legislativ a fost iniţiat de LREM (La République En Marche), partidul înfiinţat de preşedintele Macron. Legea a trecut de Camera inferioară a Parlamentului şi urmează să fie dezbătut în Senat.