Noul guvern francez va stabili planuri de reducere a cheltuielilor publice și de majorare a taxelor pentru companiile și gospodăriile cele mai bogate din Franța, într-un buget conceput pentru a răspunde preocupărilor legate de datoria „colosală” a Franței .
Michel Barnier, noul prim-ministru numit, a publicat un proiect de lege joi seară, citat de Politico, prin care noua administrație intenționează să reinjecteze 60,6 miliarde de euro în bugetul statului, mai ales prin reduceri de cheltuieli. Creșterile de taxe pentru întreprinderi și pentru cele mai bogate gospodării din Franța vor fi, de asemenea, părți majore ale pachetului, potrivit documentului.
De când președintele francez l-a numit luna trecută, Barnier a făcut ca punerea în ordine a finanțelor Franței să fie o prioritate de vârf, promițând acțiuni pentru a aborda deficitul bugetar anual al țării și pentru a respecta regulile UE de cheltuieli până în 2029 . Franța se confruntă la Bruxelles cu o așa-numită procedură de deficit excesiv și are până la 31 octombrie să stabilească un plan credibil de reducere a deficitului bugetar pentru următorii ani.
Potrivit documentului de la Trezoreria Franceză, planul include 19,4 miliarde de euro în majorări de taxe și 41,3 miliarde de euro în reduceri de cheltuieli. Eliminarea anumitor credite fiscale sau reduceri de taxe planificate vor fi clasificate ca parte a reducerilor de cheltuieli.
Într-un efort de a evita tulburările sociale, o parte semnificativă a poverii fiscale va cădea asupra companiilor, care se așteaptă să contribuie cu aproximativ 13,6 miliarde EUR la planul de reducere a deficitului numai prin impozite. Aceasta include 8,5 miliarde de euro printr-o „taxă excepțională pe profiturile marilor companii”. Se preconizează că vor veni 2 miliarde de euro în plus din majorări de taxe despre care ministrul junior al bugetului, Laurent Saint-Martin, a spus că i-ar afecta doar pe „cei mai bogați” – doar 0,3% din gospodăriile franceze .
Povara fiscală ar trebui să cântărească mai puțin pe cei care câștigă mai puțin, deși planul de a amâna o creștere a pensiilor bazată pe inflație din ianuarie până în iulie 2025 se poate dovedi controversat.
Planurile de a majora taxele sau de a anula reducerile de taxe pe care Emmanuel Macron le-a adoptat de la alegerile sale din 2017 au stârnit nemulțumire în rândul susținătorilor săi. Unii, inclusiv fostul ministru de interne și grea politică Gérald Darmanin, au amenințat chiar că vor vota împotriva bugetului.
„Când mergi pe săniușul majorărilor de taxe, toată lumea este lovită în cele din urmă”, a spus Darmanin duminică.
Noua administrație a promis că majorările de taxe vor fi temporare și au fost necesare din cauza situației dificile bugetare a Franței. Deficitul bugetar ar putea ajunge la 6% din PIB în 2024 – cu mult peste previziunile oficiale anterioare de 5,1%.