Forumul Capitalului Românesc | "Suntem în pragul unor crize suprapuse"

Cum mediul privat și-a dovedit performanța chiar și în aceste condiții, antreprenorii spun că pentru a putea pune umărul în continuare la dezvoltarea unei economii competitive cu cele din Vest este nevoie de un alt pilon puternic, adică de o preocupare constantă a statului.

Forumul Capitalului Românesc, eveniment aflat la a șasea ediție - moderat de directorul executiv al Intact Media Group, Alessandra Stoicescu, i-a pus față în față pe decidenții Guvernului și pe reprezentanții celor mai puternice companii cu capital autohton. În unanimitate, mediul de business a cerut predictibilitate, suport pentru investiții și dialog constant spre depășirea momentelor de criză- cum este perioada pe care o traversează toate economiile lumii.

Evenimentul de anul acesta a fost deschis de către președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: „Suntem la 32 de ani de la Revoluție. 32 de ani în care s-ar fi putut face mai mult. Sunt state care au avut același parcurs ca România și care au făcut mai mult. Capitalul românesc reprezintă undeva la 20%”. În același timp, Marcel Ciolacu a ținut să sublinieze că 2023 nu va veni cu taxe noi pentru antreprenori. „Suntem în pragul unor crize suprapuse. Ați fost unii dintre cei mai afectați. Au existat și companii care au avut profituri excepționale. Nu vor fi taxe noi, este o certitudine. Ar fi o greșeală majoră în fața tuturor oamenilor de afaceri”. Președintele Camerei Deputaților a mai spus și că statul trebuie să fie predictibil, precaut și sustenabil în această perioadă. „Este de datoria noastră să găsim soluții împreună. Dacă nu reușim să comunicăm mai bine, să majorăm capitalul românesc, am făcut umbră Parlamentului degeaba. Cu războiul la ușă, nu cred că trebuie să împingem România într-o nouă aventură. Trebuie să ne ridicăm, cât de cât, la așteptările dvs.”, a mai adăugat acesta, concluzionând prin faptul că atât statul, cât și mediul de afaceri are de dus o luptă cu inflația și în 2023.

La aceeași masă a discuțiilor cu reprezentanții mediului de business s-a aflat și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Ministrul descrie perioada prin care trece întreaga economie ca fiind cea mai dificilă din ultimul secol. „Provocarea cu care se confruntă nu numai România, dar și Europa, respectiv întreaga lume, nu a fost niciodată în istorie. Este peste cea din 1929 care a transformat, de fapt, economia mondială”, a transmis Adrian Câciu. Acesta a mulțumit oamenilor de afaceri pentru că, într-un context complicat, aceștia au înțeles că nu emoția trebuie să domine, ci rațiunea. Există și o altă componentă care s-a manifestat pregnant în această perioadă, mai spune ministrul, și anume: dialogul- între jucătorii din piață, între jucătorii instituționali și piață, dialogul cu partea financiară.

„Nu vor fi taxe noi, dar vor fi investiții masive. Nu numai din perspectivă publică (bugetul anului viitor este construit pe un volum de investiții istoric, de 112 miliarde de lei, adică 7,2% din PIB) - dar cel mai important este să investim în capitalul românesc și în economie”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Adrian Câciu a transmis un alt mesaj important și anume că statul, împreună cu jucătorii din economie, trebuie să facă tranziția de la economia de consum la economia de producție. „Omenirea, în timp de zece ani de acum încolo, va trece de la globalizare la productivism. Ca să traduc lucrul ăsta - va începe să reducă dependența de lanțurile de aprovizionare internaționale și să internalizeze producția. Noi trebuie să pregătim tot ceea ce înseamnă politici, programe, măsuri, dar și prin dialogul cu mediul de afaceri trebuie să pregătim România pentru această etapă”.

Crizele ne spun adevărul despre vulnerabilitățile pe care le avem, a adăugat ministrul. „Da, ar fi extraordinar pentru România să intre în Schengen, pentru că asta ar aduce un plus de investiții și de încredere în economia românească. Pe o perioadă de zece ani ar însemna cel puțin 0,5 puncte procentuale plus la creșterea economică. Intrarea în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar fi, în schimb, intrarea în «Liga Campionilor», adică o creștere medie de 5 puncte procentuale pe an, pe o perioadă de zece ani”.

Dincolo de cifre, ministrul Adrian Câciu a transmis faptul că vede o economie locală mult mai puternică decât în 2010 și că, în același timp, companiile au o conduită mai profesionistă- lucru care merită lăudat.

Primul jucător care a intrat în dialog cu decidenții, la masa dezbaterilor, a fost Mircea Turdean, directorul general al producătorului de cosmetice Farmec. „Compania Farmec deține brandul Gerovital; brand pe care îl cunosc toate femeile din România și la care lucrăm de 50 de ani. Nu există târguri sau expoziții în afară în care brandul Gerovital să nu fie citat și invitat. Cum ne poate ajuta statul român? Noi suntem, în România, cei mai puternici. Batem și multinaționalele la mai multe categorii de cosmetice și suntem mândri de acest lucru. A sosit momentul pentru o companie cum este Farmec să treacă de la nivel național la nivel regional. Pentru acest lucru e nevoie și de ajutorul statului. Pentru că acele 11 milioane de euro taxe și impozite pe care le plătim, anual, statului român, se pot face rapid- 20, 30, 40 de milioane de euro și cred că statul român, ca și Farmec, are nevoie de acești bani. Aș vrea ca pe ajutoare de stat să se discute și despre companii românești pentru că 94% din ajutoarele de stat date anual merg la multinaționale”, a subliniat Turdean.

Despre provocările din ultimul an a vorbit în cadrul Forumului Capitalului Românesc și Virgiliu Băncilă, consilier al Consiliului de Administrație Chimcomplex- principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune. Virgiliu Băncilă a punctat faptul că există progrese în relația cu statul, însă e nevoie de implicare activă.

Acesta a subliniat că, în contextul actualei crize, Chimcomplex este un jucător important în industria chimică, realizează un export de 70% din producție și își urmărește obiectivul de relansare a industriei chimice. „În această criză noi ne-am ajustat strategia. Ne-am orientat pe creștere economică, pe creștere organică. Avem niște proiecte de modernizare a instalațiilor de sodă la o valoare de 45 de milioane de euro. În plus, ne-am orientat spre dezvoltarea producției de energie și realizăm o centrală de cogenerare la Râmnicu Vâlcea de 50 de mWh. Acest obiectiv este finanțat de Chimcomplex. Avem în plan realizarea unei instalații de trigenerare care va genera energie electrică, abur și frig. Va fi finanțată 60% din fonduri europene de dezvoltare.”

Reprezentantul Chimcomplex a tras un semnal de alarmă cu privire la valul de importuri care inundă, în ultimii ani, piața locală de produse chimice. Un fenomen care are efecte, de altfel, în mai multe ramuri ale economiei. „Se importă îngrășăminte chimice de vreo 800 de milioane de euro, se importă medicamente de 2,4 miliarde de euro, se importă polimer, mase plastice, cauciuc și fibre de 2,8 miliarde de euro. Se importă chiar produse de rafinărie de 2,6 miliarde de euro - care sunt în special uleiuri”, a explicat acesta, în cadrul Forumului Capitalului Românesc.

Un mesaj clar și răspicat pentru jucătorii din economie, dar și din zona politică a avut și cofondatorul Fan Courier, Felix Pătrășcanu.

„Trăim o perioadă extraordinară și trebuie să mulțumim statului și oamenilor de afaceri pentru că am ajuns aici. A trecut vremea în care era în trend să criticăm politicul. Era foarte interesant, la fiecare întâlnire, să dăm cu pietre în politicieni. Nu cred că asta este soluția, ci de a conlucra, de a găsi soluții. Începând cu 2007 am realizat că nu putem să ajungem o companie la câteva sute de milioane de euro decât dacă vom investi de fiecare dată. Atât timp cât investițiile făcute de privat nu sunt dublate de stat, sunt degeaba”. Cofondatorul Fan Courier a mai spus că în perioadele de criză statul ar trebui să fie principalul investitor și a mărturisit ce oportunități de business vede pe termen mediu și lung. „Ucraina va trebui reconstruită. Putem deveni un hub foarte important pentru reconstrucția a acelei țări. Dar asta înseamnă să avem infrastructura necesară. Trăim acest blestem al infrastructurii. Ne-ar putea ajuta să rămânem o țară independentă. Ține de securitatea națională. Mai văd o oportunitate în această râcă a Occidentului cu China. Văd un trend că Occidentul s-a trezit și că ar vrea să aibă un backup la acea fabrică numită China. Câte suntem în stare să absorbim și noi aici? Viitorul sună foarte bine, numai că avem merele sus, într-un copac, și ar trebui să ne creăm posibilitatea să culegem aceste roade. Văd acest lucru făcut printr-un dialog amplu”, a declarat Pătrășcanu care, la finalul intervenției sale a subliniat că orice zvon poate face mult rău unei companii listate la Bursă, spre exemplu. „Trebuie să vorbim un pic mai îngrijit. Și să mărim un pic viteza de reacție”!

Prezent la masa discuțiilor, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat faptul că vede un mediu de afaceri în care antreprenorii sunt tot mai înclinați spre a-și păstra forța de muncă. De altfel, ministrul a spus că există scheme prin care aceștia pot beneficia de ajutor din partea statului pentru a-și consolida business-urile. „M-am întâlnit cu antreprenori care au spus că nu știau de aceste instrumente. Asta înseamnă că noi trebuie să facem mult mai mult, să promovăm mult mai mult.Vom veni cu proiecte sectoriale, ministerul Economiei va lucra din plin pentru a nu face strategii doar pe hârtie”- a mai spus Florin Spătaru.

Despre proiecte, însă cu bani europeni, a vorbit Marcel Boloș, ministrul Fodurilor Europene, care a ținut să menționeze faptul că 99% din IMM-urile din România au capital românesc. „Am avut în cursul acestui an competiția pentru microranturi. În primele minute am înregistrat peste 11 mii de cereri de finanțare. Am lansat un apel de 400 de milioane de euro - am avut peste 2.500 de cereri de finanțare depuse”, a declarat ministrul- cel care crede că România are noi oportunități de dezvoltare prin fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Un subiect dezbătut în cadrul Formului Capitalului Românesc de către reprezentanții guvernului și companii, deopotrivă, a fost legat de lipsa forței de muncă în toate sectoarele economiei. O soluție esențială pentru rezolvarea acestei probleme, pe termen lung, a venit chiar de la ministrul Muncii, Marius Budăi. Acesta spune că programa școlară din învățământul dual și din învățământul tehnic trebuie să fie modificată, având mai multe ore de practică, mai multe ore de atelier - în urma cărora copiii să obțină și o calificare. „Noi trebuie să le arătăm copiilor că a fi strungar, astăzi, nu înseamnă să fii murdar de vaselină din cap până în picioare și e cu totul și cu totul altă tehnologie. Vom avea de lucru și cu mentalitatea părinților”, a spus ministrul în cadrul evenimentului moderat de Alessandra Stoicescu.

Pe de altă parte, Edvin Abdulachim, directorul comercial al Altex România, a menționat faptul că în România învățământul dual funcționează deja. „Noi, cei de la Altex, participăm la acest program. Avem deja în București mai multe clase; elevi care vin în magazine și sunt într-un fel de training. Ne-am dori să dezvoltăm și în alte localități. Totodată trebuie să discutăm foarte clar cu ministerul Educației și cu cei implicați pentru că acei copii și acei părinți, în special, înțeleg diferit acest program. Ei văd acest program ca un fel de venit suplimentar. Le-am transmis că suntem în domeniul privat unde se plătește performanța. Dacă vin și își văd de treabă primesc. Dacă nu, nu trebuie să participe la acest proiect”, a declarat directorul comercial al Altex.