Simone Biles, cea mai medaliată gimnastă americană, care în 30 iulie a luat aurul la individual compus la Jocurile Olimpice, a vorbit despre copilăria dificilă în care nu a avut ce mânca și a fost adoptată de bunicii biologici. Într-un interviu pentru CNN, ea a povestit despre experiențele traumatizante din copilărie după ce a ajuns la un orfelinat pentru că mama ei era dependentă de droguri.
„Tatăl meu și binoclul lui sunt atât de drăguți”, a scris gimnasta imediat după medalia de aur câștigată, despre bunicul ei biologic, cel care împreună cu soția lui au adoptat-o când avea doar trei ani.
Simone, de opt ori medaliată la Jocurile Olimpice, a povestit cum ea și frații mureau de foame din cauză că mama biologică, Shanon, consuma alcool și droguri și nu putea avea grijă de cei patru copii – Simone, Adria, Tevin și Ashley.
„A fost greu să renunț la copiii mei, dar trebuia să fac asta, nu am putut avea grijă de ei”, spunea Shanon pentru Daily Mail.
„Când frații mei și cu mine am ajuns la centrul de plasament, a fost pentru că mama noastră biologică se lupta cu abuzul de droguri și alcool. Aveam trei ani”, povestit Simone pentru CNN.
Două decenii mai târziu, ea încă își amintește despre perioadele în care nu avea ce mânca. „Îmi amintesc că în copilărie ne era atât de foame. Am ajuns să fim luați (ea și frații ei – n.r.), din fericire am ajuns să stăm într-o casă de plasament și am fost cu toții împreună... Eram bucuroși că eram împreună”.
La această emoție s-au adăugat vizitele frecvente ale bunicilor, Ronald și Nellie Biles, care au adoptat-o pe Simone (când avea șase ani), și pe sora ei mai mică Adria, care acum are 24 de ani.
Frații lor, Tevin și Ashley, au fost adoptați de sora lui Ronald și au crescut în Cleveland, Ohio.
O zi cu ploaie care i-a schimbat viața
„Niciodată nu m-am gândit la gimnastică ca la un sport pentru Simone”, spunea Nellie despre fiica ei adoptivă la Simone vs Herself . „Îmi amintesc că a fost o excursie, dar a plouat, așa că nu s-au dus la ferma unde trebuia să meargă, așa că au mers la Bannon’s Gymnastix”, a spus mama adoptivă.
De altfel, Simone a povestit că prima dată când a făcut exerciții de gimnastică a fost la „într-o excursie școlară”. „Nu-mi amintesc să fi văzut vreodată la televizor sau să fi văzut poze într-o revistă”, spune sportiva, adăugând că a învățat „imitând” alte fete.
De atunci, Nellie și Ronald au participat la fiecare concurs al fiicei lor adoptate. La rândul său, Simone a spus că ar fi „agitată” dacă părinții ei nu au fi prezenți să o vadă. „Nu mă simt confortabil și pregătită până nu văd unde sunt ei în mulțime. După ce îi văd simt că mă liniștesc”.
Singura competiție unde părinții nu au fost prezenți a fost Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021, din cauza restricțiilor COVID-19. În cele din urmă, Simone s-a retras din finala echipei feminine și „patru finale individuale ulterioare pentru a pune pe primul plan sănătatea, ea semnalând situația de dezorientare în care corpul și mintea nu se sincronizează”.
La Jocurile Olimpice de la Paris, în tribună au fost, pe lângă Ronald și Nellie, și soțul Simonei, Jonathan Owens, jucător de fotbal american.
„Nu contează unde suntem, ce competiție este, ea știe unde stăm. Mă aude, știu asta pentru că țip atât de tare”, povestește Nellie în clipul de pe Facebook.
Când Simone i-a căutat din priviri în timpul competiției la individual compus, l-a văzut pe Owens, purtând un tricou colorat cu imaginea ei, așezat lângă Nellie, care râdea și pe tatăl ei care o căuta cu binoclul. „Tatăl meu și binoclul lui sunt atât de drăguți”, a scris Simone pe Instagram.
Prietenii Copiilor
Pe lângă faptul că este gimnasta americană cu cele mai multe medalii, Simone sprijină și Friends of the Children, o organizație care asigură îngrijire pe termen lung copiilor aflați în plasament.
„Le oferă dragoste și sprijin, pentru că de asta au nevoie acești copii, să aibă o siguranță asta înseamnă lumea pentru ei”, a declarat pentru CNN avocatul organizației.