Actorul Florin Piersic îşi aduce aminte de Olga Tudorache cu ”plăcere şi cu emoţie” şi spune că simte, la moartea acesteia, ”o picătură de otravă în inimă”.
”Am aflat cu foarte mare tristeţe de plecarea marii artiste care a fost, este şi o să rămână, Olga Tudorache. Mi-aduc aminte cu foarte mare plăcere, pot să spun, deşi nu-mi place cuvântul, cu foarte mare emoţie, mai bine, când a venit să mă vadă jucând în piesa lui Visnevski, Tragedia optimistă - în care ea juca comisarul, femeia comisar - la Craiova, în regia lui Vlad Mugur. Dar aflând că noi facem acelaşi spectacol, tot în regia lui Vlad Mugur, la Bucureşti, la Teatrul Naţional, a venit la spectacol, piesă în care eu îl jucam pe Alexei, marinarul nemulţumit şi foarte, să spun, pozitiv, la urma urmei. Partenera mea era Marcela Rusu, şi pe ea Dumnezeu să o ierte! Şi Olga a venit în cabină la mine şi mi-a spus nişte cuvinte pe care n-am să le pot uita niciodată”, a declarat, Florin Piersic.
Acesta a mai spus că Olga Tudorache era foarte legată de profesia sa şi de actori.
”Atât era de legată de profesia, de actorii care se produc pe scenele româneşti, era omul care aparent părea dur, dar de fapt avea o inimă mare....Bineînţeles că am văzut-o în multe spectacole şi, când am aflat dimineaţă că a plecat dintre noi, am simţit, aşa, un fel de 'picătură de otravă', o picătură de otravă în inima mea, care întotdeauna îi aparţinea. Cei care mă citiţi acum probabil că înţelegeţi ce senzaţie şi ce curent m-a cuprins pe mine ştiind-o nu numai ca artistă, ci şi ca vecină de bloc. În Piaţa Palatului locuia şi eu tot acolo până într-o vreme. Ne vedeam destul de rar, dar când ne vedeam era o atmosferă, un fel de adiere de prietenie, de bunătate, de înţelegere, de.... Ştia absolut tot. Chiar şi fiului ei, care nu e în ţară, după câte ştiu, i-a pus numele după personajul pe care îl jucam eu în piesa de care am vorbit. Dumnezeu s-o odihnească!”, a adăugat Florin Piersic.