"Este vorba despre 29,2 miliarde de euro bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, vom renova zeci de spitale, vom construi sute de școli și de creșe", a declarat premierul, la prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Florin Cîțu a anunțat că sunt trei mari sectoare care vor primi bani din PNRR: Transporturi, Educație și Sănătate, iar până în 2024 va fi construit un spital nou.
"Vom avea un spital nou construit până în 2024. Este o premieră. Este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale (...) Împrumuturile luate prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică.
Aproape 0%. Este dobânda la care se împrumută Germania, Spania. Pentru România este un plus că ne putem împrumuta la aceste dobânzi", a mai adăugat premierul.
PNRR, prezentat de Guvernul Cîțu la Palatul Victoriei
Documentul integral al Planului Național de Redresare și Reziliență a fost făcut public. În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi pentru un total de 29,2 miliarde euro.
PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024 a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană, anunță premierul Florin Cîțu:
„Există încrederea în ceea ce am spus că facem”. „Cei de la Comisia Europeană au publicat recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală”, anunță Florin Cîțu.