Valoarea tichetelor de masă a fost majorată începând cu data de 1 august 2023 la 35 lei și începând din 1 ianuarie 2024 va urca la 40 lei, conform unei ordonanțe de urgență aprobată în acest an de către Guvern.
Emiterea acestor tichete s-a transformat într-o afacere extrem de profitabilă pentru cei care le emit, nu cu rate ale profitabilității incredibil de mari și în creștere de la an la an. Aceste societăți pot spune că au rețeta perfectă pentru maximizarea profiturilor, arată o ancheta a colegilor de la Jurnalul Naţional.
Firmele autorizate de Ministerul Finanțelor se emită tichete sunt EdenRed România, Sodexo Pass România, AP România, Unicredit Bank și Banca Transilvania. Dar cele care domină piața sunt primele trei.
Principalii trei jucători de pe această piață a emiterii de etichete au avut în 2021 o cifră de afaceri cumulată de 350.400.000 lei. În 2022 vor fi semnificativ mai mari ca urmare a comisioanelor uriașe obținute din decontarea către supermarket-uri a tichetelor sociale, comisioane semnificativ mai mari decât cele pentru tichetele de masă sau a tichetelor cadou.
La această sumă se mai adaugă veniturile din dobânzi, pentru că banii stau în conturile acestor firme de când sunt plătiți de angajator până când sunt cheltuiți de angajați, ceea ce a însemnat încă circa 27.400.000 lei. Asta face ca firmele respective să aibă venituri în 2021 de 377 de milioane de lei. În perioada 2018-2021, cifra de afaceri cumulată a firmelor respective a fost de 1,3 miliarde de lei. În România, aproape 3 milioane de angajați beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice, introduse din 1998.
Un calcul estimativ demonstrează că, dacă toate companiile ar acorda valoarea maximă, valoarea acestui program ar depăși, per ansamblu, 25 de miliarde de lei anual, luând în calcul o medie de 35 lei per tichet 20 de zile pe lună, arată un studiu Frames realizat recent.
Numărul firmelor care distribuie angajaților tichete de masă a crescut de la 6.600 în 2012, la peste 15.000 în 2022, iar numărul angajaților s-a dublat în acest interval. Tichetele sociale emise anul acesta au fost o sursă importantă de venit pentru companiile emitente, pentru că multe s-au întors la ele, fiind nefolosite de destinatari. Motivul a fost că multe au fost emise la adrese unde aceste persoane, în special oameni ai străzii, nu mai locuiau, dar bazele de date nu erau aduse la zi, potrivit surselor Jurnalul.
"Sistemul tichetelor de masă este util, dar trebuie corectat"
Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a explicat cum s-a ajuns la asemenea afaceri şi ce ar putea face guvernul pentru a aduce un echilibru în acest sens.
"Cred că ar trebui să ne uităm dacă aceste programe care au folosit tichete și-au atins obiectivele și eu cred că și-au atins obiectivele. Sigur că dacă firmele aceste emitente și cele care au lucrat cu aceste tichete nu au avut alte reguli, ele au funcționat după regulile pieței. Dar nu cred că trebuie omorât sistemul tichetelor, cum sunt voucherele de vacanță, tichetele de masă, tichetele sociale.
Nu trebuie omorât acest sistem pentru că nu au existat reguli în cadrul acestui sistem. El a fost un sistem util și s-a ajuns la acest sistem, pentru că înainte se dădeau bani cash, iar atunci când dai bani cash nu ai niciun control și atunci nu atingi niciun obiectiv pe care tu, ca și Guvern, ți-l propui s-ajuți niște categorii sociale, să ajuți turismul românesc ș.a.m.d.
"Sistemul tichetelor de masă are nevoie de limite clare pentru selecția operatorilor"
Deci, încă o dată, sistemul trebuie corectat, puse niște limite după care sigur fiecare operator alege dacă poate să se încadreze sau să nu se încadreze și atunci cu siguranță se face ordine în acest sistem.
Sigur, e un moment dificil pentru toată lumea, pentru întreaga societate, dar eu am două comentarii aici. De fapt, în primul rând, faptul că Guvernul României știa din martie care este situația finanțelor țării și nu a făcut absolut nimic și iată, suntem în septembrie. Deci ar fi trebuit să înceapă discuțiile cu partenerii sociali cu diverse categorii și cred că eram într-o cu totul altă situație decât în situația în care suntem. Al doilea comentariu pe care vreau să îl fac, de acela că am citit nota de fundamentare a acestei ordonanțe sau legi și un lucru care mi s-a părut definitoriu pentru politicile publice din România e acela că la analiza de impact asupra mediului de afaceri spune nu e cazul.
"Mi se pare inacceptabil și suntem unde suntem ca urmare a acestor politici publice și a calității lor"
La acea categorie scrie nu e cazul. Deci această, după gândirea celor care au scris această ordonanță, ea nu are niciun impact asupra mediului de afaceri, niciun impact macroeconomic, niciun impact social. Deci, practic e pur și simplu o lege ca toate celelalte și asta arată o calitate a politicilor publice. Sigur că nu scrie prim-ministrul României legea sau cred că nici ministrul de finanțe nu scrie această lege. Da, cei care scriu în mod tehnic, angajații din minister să nu aibă atâta considerație față de aceste categorii care sunt afectate în momentul în care schimbi impozitări, reguli ș.a.m.d. mi se pare inacceptabil și suntem unde suntem ca urmare a acestor politici publice și a calității lor.
În momentul în care statul ar fi pus un comision maxim, să zicem 1% atunci nu mai puteai. Spuneai eu sunt cel care am astfel de programe. Dacă vrei, te interesează, ai rentabilitate, te încadrezi, așa intri în program, dacă nu, nu intră în program. Dar în momentul în care nu pui niciun fel de limită, ei ce ar fi trebuit să facă", a spus Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR la Antena 3 CNN.