”Finlanda are, de fapt, o armată convențională destul de puternică. Avem peste 280.000 de rezerviști, avem o armată de recrutare, tocmai am investit în luptători F-35, 60 dintre ei vin în Finlanda și așa mai departe. Deci am avut destul de multă grijă de forțele noastre naționale de apărare. Dar, desigur, trăim într-o lume, așa cum vedem din atacul Rusiei împotriva Ucrainei, în care apar și noi amenințări de securitate. … Printr-o cooperare mai strânsă cu NATO, putem aborda toate aceste amenințări diferite”, a declarat ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto, într-un interviu pentru CNN.
Rusia a făcut de multă vreme declarații amenințătoare cu privire la aderarea Suediei și Finlandei la NATO, spunând că acest lucru ar avea ”repercusiuni militare și politice grave”. La începutul războiului, Putin a spus clar că unul dintre scopurile sale a fost de a retrage dislocarea NATO în Europa de Est la locul în care fuseseră în anii 1990. Acum, Finlanda și Suedia - națiuni care sunt oficial nealiniate - se apropie din ce în ce mai mult de aderarea la NATO, alianța militară condusă de SUA.
Întrebat de ce Finlanda și-a schimbat poziția cu privire la neutralitatea militară, Haavisto a spus că natura atacului Rusiei asupra Ucrainei s-a schimbat: ”în primul rând, Rusia este pregătită să-și asume riscuri mai mari în vecinătatea sa. În al doilea rând, este gata să concentreze peste 100.000 de soldați într-o singură operațiune, am văzut la granița cu Ucraina. Și al treilea - aceasta este mai mult o speculație deschisă - dar potențiala utilizare a armelor nucleare sau chiar chimice. Toate acestea afectează, desigur, și securitatea finlandeză”, a spus ministrul de externe.
Potrivit premierului, Finlanda speră să încheie discuțiile cu privire la potențiala cerere a țării de aderare la NATO ”până la mijlocul verii”. Haavisto a declarat pentru CNN că invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat discursul public din țara sa.
Suedia urmează să finalizeze o analiză a politicii sale de securitate până la sfârșitul lunii mai. Un oficial suedez a declarat anterior că națiunea și-ar putea face publică poziția mai devreme, în funcție de momentul în care Finlanda vecină o face.
”Am observat o schimbare majoră a opiniei publice în Finlanda în ultimele săptămâni. O majoritate clară a populației sprijină acum aderarea la NATO. … Parlamentul finlandez va discuta această chestiune în următoarele săptămâni, iar dacă majoritatea va afirma clar acest lucru, atunci procesul va continua. Apoi, depinde de cele 30 de state membre NATO cât de rapid poate fi procesul”, a adăugat el.
Președintele american Joe Biden a declarat săptămâna aceasta că atrocitățile descoperite în Ucraina în timp ce Rusia își continuă invazia se califică drept ”genocid”. Alți lideri au respins folosirea termenului, cum ar fi președintele francez Emmanuel Macron. Ministrul finlandez de Externe a spus că Finlanda sprijină Curtea Penală Internațională pentru a investiga ce s-a întâmplat exact.
”Cred că este foarte important ca, în primul rând, înainte de definirea a ceea ce s-a întâmplat exact, să avem o investigație completă din locuri precum Bucha și alte locuri unde, cu siguranță, civili au fost atacați într-un mod care nu este permis de legislația internațională”, a spus el. .