Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda.
„Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american.
Finlandei este așteptată să aplice în iunie, urmată de Suedia.
Sanna Marin, premierul finlandez, a declarat că este timpul ca Finlanda să-și reconsidere serios poziția față de NATO. „Rusia nu este vecinul care am crezut că este”, a spus ea în weekend, cerând ca decizia să fie luată „în mod temeinic, dar rapid”, informează The Times.
Ea a adăugat: „Cred că vom avea discuții foarte atente, dar nici nu ne luăm mai mult timp decât trebuie în acest proces, pentru că situația este, desigur, foarte gravă”.
Suedia efectuează o revizuire a politicii de securitate care se va finaliza până la sfârșitul lunii viitoare, reflectând orarul finlandez. „Nu exclud în niciun fel apartenența la NATO”, a spus Magdalena Andersson, premierul suedez, în urmă cu două săptămâni.
Țările lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar, subliniază oficialii, deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia peste Marea Baltică, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 1.300 de km.
NATO face planuri pentru a desfășura o forță militară permanentă la granițele membrilor pentru a preveni o nouă invazie rusă, pe măsură ce se adaptează la o „nouă realitate”.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că acțiunile președintelui Putin au provocat „o transformare fundamentală” a coaliției militare, care ar reflecta consecințele pe termen lung ale războiului din Ucraina.
NATO are acum 40.000 de militari sub comanda sa directă pe flancul estic al Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Aceasta marchează o creștere de aproape zece ori mai mare a forței sale înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.
Stoltenberg a spus că puterea militară a NATO ar putea fi consolidată din nou pentru a face țările care au granițe cu Rusia și Belarus să fie capabile să respingă o încercare de invazie.
„Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană”, a spus el pentru The Sunday Telegraph. „Prin urmare, acum le-am cerut comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO. Mă aștept ca liderii NATO să ia decizii în acest sens atunci când se vor întâlni la Madrid la summitul NATO din iunie.”
Aderarea la NATO pentru Finlanda și Suedia ar determina redistribuirea pe flancul de nord-vest al lui Putin, extinzând și mai mult armata sa, care a fost grav afectată de rezistența Ucrainei și de conflictul prelungit.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zakharova, a declarat că Rusia va răspunde dacă Suedia și Finlanda vor deveni state membre NATO.
„Toate statele membre OSCE, inclusiv Finalnda și Suedia, au reafirmat principiul că securitatea unei țări nu poate fi construită în detrimentul securității altora.
Evident, aderarea Finlandei și Suediei la NATO, care este în primul rând o alianță militară, ar avea consecințe militare și politice grave, ceea ce ar impune țării noastre să răspundă”, a transmis Zakharova într-un briefing.