Filmele cu recomandări pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat 2021 vor fi publicate de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, împreună cu Spaţiul Public European, şi vin în sprijinul elevilor.
Astfel, subiecte ca "Atenţie la neatenţie", "Tips&Tricks" sau "BAC de 10" vor putea fi urmărite, în perioada 7-20 iunie, pe paginile de Facebook ale Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi ale Spaţiului Public European.
În total, elevii români vor putea urmări opt filme cu recomandări pentru a reuşi la examene.
Fiecare film, susţinut de elemente grafice, conţine sfaturi oferite de profesori şi exemple de rezolvare a celor mai dificile tipuri de subiecte, cât şi detalii despre baremul de corectare.
Lista filmelor cu recomandări pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat 2021
Pentru absolvenţii de gimnaziu - săptămâna 7-13 iunie:
- Atenție la neatenție: cum obținem punctaj maxim la exercițiile de algebră
- Tips&Tricks: cum ne împrietenim cu subiectele de la Română
- Secretele rezolvării problemelor de geometrie
- Cum abordăm cele mai dificile subiecte de la Limba și Literatura Română
Pentru absolvenții de liceu – săptămâna 14-20 iunie:
- Algebra la Bac - sfaturi și modele de rezolvare a unor exerciții
- #BACDE10 – Puncte importante la Română și greșeli frecvente
- Geometria nu e de speriat
- Cum redactăm cea mai bună lucrare la Limba Română
Procentul elevilor români cu cunoştinţe complexe este cu mult sub media UE
Potrivit Monitorului educaţiei şi formării din 2020, procentul elevilor cu un nivel scăzut de cunoștințe la citire, matematică și știință este foarte mare și situația nu s-a îmbunătățit.
Programul privind evaluarea internațională a elevilor al OCDE din 2018 (PISA) indică faptul că 40,8 % dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăți de înțelegere a textelor cu o lungime și complexitate moderate sau a materialelor cu care nu erau familiarizați.
Un procent de 46,6 % au avut dificultăți de interpretare și de recunoaștere a modului în care se pot reprezenta matematic unele situații simple, iar 43,9 % nu aveau un nivel de cunoștințe de bază în domeniul științei.
Acest nivel scăzut de cunoștințe este printre cele mai ridicate din UE și reprezintă aproximativ dublul mediei UE (22,7 % pentru citire, 22,9 % pentru matematică și 22,3 % pentru știință). În toate cele trei domenii, media PISA a elevilor români a fost cu aproximativ 60 de puncte sub media UE, echivalentul a un an și jumătate de școlarizare.
Comparativ cu 2015, performanța României nu s-a îmbunătățit la citire sau la știință și s-a înrăutățit considerabil la matematică, inversând unele îmbunătățiri observate între 2006 și 2015.
Procentul elevilor cu rezultate bune, și anume al elevilor care au demonstrat că dețin cunoștințe complexe la materiile testate este foarte scăzut, cu mult sub media UE: 1,4 % la citire (media UE: 8,5 %); 3,2 % la matematică (media UE: 11 %); 1 % la știință (media UE: 6,3 %). Impactul reformei în curs privind programa de învățământ, care a mutat accentul abordării învățării de la conținut la competențe, va putea fi cuantificat doar începând cu următoarea rundă de testare (2022), atunci când PISA va evalua pentru prima oară competențele elevilor care vor fi urmat noua programă de învățământ.
De asemenea, studiul PISA a indicat că aproximativ 45 % dintre elevii de 15 ani consideră că nu au sentimentul de apartenență la școală.