În căutarea identității unii elevii din Bucureşti susţin că aparțin comunităţii "furry" şi devin "fursona", adică se comportă şi vin la şcoală îmbracaţi asemănător necuvântătoarelor şi, potrivit profesorilor, refuză să mai comunice firesc la ore.
Se întâmplă deja în mai multe şcoli din Bucureşti, acolo unde potrivit observatornews.ro , directorii unităților de învățământ au refuzat să comenteze subiectul.
"Este plin, mai ales la Arte, mai ales că noi suntem învățați să ne exprimăm prin orice fel posibil. Eram frumos pe bancă, erau clasa a opta - a noua şi începuseră să se alerge în patru labe, se tăvăleau pe iarbă, unul îi dresa... La vârsta asta nu prea ești decis și îți place să experimentezi tot", spune un elev din Bucureşti, potrivit sursei citate.
Depăsiţi de situaţie profesorii se declară îngrijoraţi, în timp ce psihologii fac apel la conștientizarea acestui fenomen, unde tinerii din România trebuie ajutaţi şi sprijiniţi, mai ales dacă sunt sau au fost victime ale bullyingului în şcoli.
"Poate e nevoia lor de atenție, poate că sunt într-o perioadă cum ar fi adolescența când nu își cunosc încă foarte bine identitatea și nu înțeleg cine sunt, nu se simt acceptați.(...) Un fenomen lăsat așa cum este poate să se ducă către tulburări de personalitate dacă copilul chiar intră în personajul asta și nu mai poate să iasă de acolo", atrage atenţia Gabriela Maalouf, psiholog.
Ce este fenomenul "furry"
Fenomenul "furry" este o subcultură care se concentrează pe interese legate de animale antropomorfizate, adică animale care prezintă caracteristici umane, cum ar fi vorbirea, mersul pe două picioare și expresii faciale. Aceasta subcultură include o gamă largă de activități și interese, de la artă și literatură la costuming și convenții.
Origini și Dezvoltare
- Origini: Fenomenul furry a început să prindă contur în anii 1980, fiind influențat de diverse forme de media, cum ar fi desene animate, benzi desenate și jocuri video, care prezentau animale antropomorfizate.
- Dezvoltare: Comunitatea a crescut semnificativ datorită internetului, care a facilitat interacțiunile și schimbul de artă, povești și idei între membrii săi. Forumurile și platformele sociale au jucat un rol esențial în consolidarea subculturii.
Activități și Expresie
- Artă și Literatură: O parte semnificativă a comunității este implicată în crearea și consumul de artă și literatură furry. Aceasta include desene, picturi, benzi desenate, povești și romane care prezintă personaje animale antropomorfizate.
- Costuming (Fursuiting): Mulți membri ai comunității participă la evenimente și convenții purtând costume complexe, numite "fursuits", care reprezintă personajele lor furry.
- Convenții: Evenimente precum Anthrocon, Midwest FurFest și Eurofurence adună mii de participanți anual, oferind o platformă pentru socializare, schimb cultural și prezentări artistice.
Identitate și Comunitate
- Personaje (Fursonas): Mulți furry își creează un alter-ego, numit "fursona", care reprezintă o versiune idealizată sau fictivă a lor în formă animală. Aceste fursonas sunt adesea detaliate în artă și povestiri.
- Comunitate: Comunitatea furry este adesea descrisă ca fiind inclusivă și susținătoare, oferind un spațiu pentru exprimare personală și creativă. Aceasta include forumuri online, grupuri de socializare și evenimente live.
Deși majoritatea membrilor comunității sunt implicați în activități artistice și sociale necontroversate, au existat cazuri izolate care au atras atenția negativă.
De exemplu, în urmă cu două luni, oamenii dintr-un parc pentru copii din Arad au fost șocați de o tânără care se credea pisică se plimba în patru labe şi încerca să atace câinii din zonă.