Deși nu sunt siguri cu privire la viteza de topire și anul când acest proces se va încheia, oamenii de știință cred că ne apropiem de punctul de cotitură de la care partea de sud a calotei de gheață din Groenlanda se va topi complet.
Ei au efectuat un set de simulări de 20.000 de ani cu emisii de carbon cuprinse între 0 și 4.000 de giga tone de carbon.
"Gheața care se topește prin iceberguri ca un fierăstrău, ceea ce duce la desprinderea unor mari fragmente de ghețari", a spus Torbjorn Rundtrupp, cercetător Islanda.
Potrivit autorităților, primul punct de cotitură nu este departe de condițiile climatice de astăzi, iar în momentul de față suntem în pericol să-l depășim.
Citește și: Șeful ONU: "Omenirea stă pe un strat subțire de gheață, iar acesta se topește rapid"
Calota glaciară a Groenlandei a pierdut în perioada 2003-2016 aproximativ 255 de miliarde de tone de gheață anual.
"Gheața vorbește în multe limbi. În ultimele decenii, ea nu doar ne-a vorbit, ci a strigat spre noi", a spus Marco Tedesco, cercetător Columbia University.
Viteza de topire este influențată de factori precum temperatura aerului și a apei, curenții oceanici și precipitațiile.
Potrivit cercetărilor anterioare, o încălzire globală între 1 și 3 grade Celsius constituie drept pragul dincolo de care calota glaciară a Groenlandei se va topi ireversibil.
Cercetătorii cred totuși, că topirea calotei de gheață nu se va produce în următorul deceniu.