Pensionarii care acum mor de foame îşi amintesc cu nostalgie ce bine era cînd îţi dădea statul casă şi loc de muncă.
Anul acesta sunt alegeri. Vom fi păcăliţi din nou, se tem cei mai mulţi români. Pentru că nu mai au nicio speranţă. An de an, în această perioadă, sunt mulţi români care scot de la naftalină portretul conducătorului iubit şi vin la Bucureşti, să se roage la mormântul dictatorului. Să le fie bine. Să fie ca înainte.
Oameni care trăiesc la limita sărăciei sau mai rău, sub pragul sărăciei, sau oameni care n-au reuşit să mai găsească un alt conducător în care să aibă încerede nici printre politicienii care ne conduc astăzi destinele şi nici printre tehnocraţi mult lăudaţi.