Marea Barieră de Corali se confruntă în prezent cu cele mai ridicate temperaturi la suprafața mării din ultimele patru secole, potrivit unui nou studiu. Încălzirea rapidă provoacă înălbirea masivă a coralilor, care amenință ecosistemul marin și biodiversitatea, au avertizat oamenii de știință, potrivit Live Science.
"Lumea își pierde unul dintre simbolurile sale", a declarat autorul principal al studiului, Benjamin Henley, paleoclimatolog la Universitatea din Melbourne, Australia, în cadrul unei conferințe de presă marți, 6 august. "Vom asista cu tristețe la dispariția uneia dintre cele mai spectaculoase minuni naturale ale Pământului".
Marea Barieră de Corali, situată în largul coastei Queensland, adăpostește cea mai mare colecție de recife de corali din lume, întinzându-se pe mai mult de 2.253 de kilometri și acoperind o suprafață mai mare de 348.000 de kilometri pătrați.
Într-un nou studiu publicat miercuri, 7 august, în revista Nature, oamenii de știință au dezvăluit că temperatura de la suprafața mării în primele trei luni ale anului 2024 este cea mai ridicată înregistrată vreodată în ultimii 400 de ani, atingând 0,34 grade Fahrenheit (0,19 grade Celsius) peste recordul anterior.
Această temperatură ridicată fără precedent este principalul motor al înălbirii coralilor, au declarat oamenii de știință.
Ce înseamnă albirea coralilor
Albirea coralilor are loc atunci când stresul de mediu, cum ar fi căldura și poluarea, determină un coral să expulzeze algele colorate - principala sa sursă de hrană - care trăiesc în interiorul său. Când algele pleacă, coralul își pierde culorile vibrante și devine alb. Coralii albiți sunt mai predispuși la boli și la moarte.
Autorii studiului au reconstituit temperatura suprafeței mării în perioada 1618-2024, folosind înregistrări ale temperaturii din mai multe locații din partea de est a recifului. Înregistrările de temperatură au provenit din date de pe nave și sateliți, precum și din carote de corali, care sunt prelevate din scheletele de corali și conțin benzi deschise și închise care indică anii. Sunt "un pic ca inelele copacilor pe care le putem număra", a declarat la conferința de presă Helen McGregor, coautor al studiului și paleoclimatolog la Universitatea Wollongong din Australia.
Măsurând raportul dintre stronțiu și calciu din miezul coralilor, oamenii de știință au putut deduce temperatura apei la momentul creșterii coralilor - cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât raportul dintre stronțiu și calciu este mai scăzut. În mod similar, oamenii de știință au măsurat și nivelurile unei versiuni, sau izotop, a oxigenului rămas în corali. Cu cât conținutul de oxigen-18 este mai ridicat, cu atât temperatura apei este mai scăzută.
"Știința arată foarte clar că reciful este în pericol"
Cercetătorii s-au concentrat pe perioada ianuarie-martie, care marchează vara australiană. Ei au constatat că, în zona studiată, temperaturile de la suprafața mării între 2016 și 2024 au fost cu 0,77 C mai mari decât în perioada 1970-1990 și cu aproape 1,7 C mai mari decât cea mai rece vară din setul de date de patru secole.
Noul studiu arată pericolul pe care îl reprezintă schimbările climatice pentru Marea Barieră de Corali, a declarat McGregor. Într-o decizie din 25 iunie, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a refuzat să schimbe statutul recifului de la "amenințare gravă" la categoria mai urgentă, "în pericol", în parte pentru că conservaționiștii au făcut o treabă bună protejând reciful.
Dar McGregor a spus că noul studiu arată clar problemele legate de decizia UNESCO.
"Știința arată foarte clar că reciful este în pericol", a spus ea.
În timp ce rezultatele evidențiază cât de urgent trebuie reduse emisiile, "există o rază de speranță", a spus Henley. Dacă temperatura de la suprafața mării poate fi împiedicată să crească în continuare, există o posibilitate de refacere a ecosistemului. "Avem tot ce ne trebuie pentru a rezolva această problemă, dar pur și simplu nu o facem. Trebuie să acționăm mult mai rapid".