Se crede că au fost afectați peste 1.000 de copii - mulți dintre ei cu vârsta sub 5 ani - din 35 de țări. Mai mulți copii au avut nevoie de transplant de ficat care le-a salvat viața.
Cele două echipe de cercetători, din Londra și Glasgow, spun că bebelușii expuși mai târziu decât în mod normal - din cauza restricțiilor COVID - au pierdut o parte din imunitatea timpurie la adenovirus, care în mod normal provoacă răceli și tulburări de stomac, și la virusul adeno-asociat doi, care în mod normal nu provoacă nicio boală și necesită un virus "ajutător" coinfectant - cum ar fi adenovirusul - pentru a se replica, notează BBC.
Acest lucru ar putea explica de ce unii au dezvoltat complicații hepatice neobișnuite și îngrijorătoare.
Nu este clar de ce unii dezvoltă apoi o inflamație a ficatului - dar genetica ar putea juca un rol.
Oamenii de știință au exclus orice legătură cu coronavirusul sau cu vaccinurile anti-COVID.
Unul dintre cercetători, profesorul Judith Breuer, expert în virologie, a declarat: "În timpul perioadei de izolare, când copiii nu se amestecau, nu își transmiteau viruși între ei. Ei nu își dezvoltau imunitatea la infecțiile comune pe care le-ar fi întâlnit în mod normal. Când restricțiile au fost ridicate, copiii au început să se amestece, virușii au început să circule liber - și brusc au fost expuși, cu această lipsă de imunitate anterioară, la o întreagă serie de noi infecții."
Prof. Emma Thomson, care a condus cercetarea de la Universitatea din Glasgow, a declarat că există încă multe întrebări fără răspuns. "Este nevoie urgentă de studii mai ample pentru a investiga rolul AAV2 în cazurile de hepatită pediatrică. De asemenea, trebuie să înțelegem mai multe despre circulația sezonieră a AAV2, un virus care nu este monitorizat în mod obișnuit - s-ar putea ca un vârf al infecției cu adenovirus să fi coincis cu un vârf al expunerii la AAV2, ceea ce a dus la o manifestare neobișnuită a hepatitei la copiii mici susceptibili".