În Compartimenul de Îngrijiri Paliative de la Institutul Regional de Oncologie Iaşi (IRO), timpul stă agăţat de un caiet studenţesc, de pe care zâmbeşte un emoticon galben cu limba scoasă. Medicii şi-au pus în gând să păstreze vie amintirea celor de care au avut grijă de-a lungul timpului, şi aşa s-a născut «Jurnalul bolnavilor de la Îngrijiri Paliative».
La distanţă de doar o „rugăciune pentru sufletul omului“, rostită întâi în gând şi apoi aşternută pe hârtie, o fiică îi spunea adio mamei ei, pe care a apucat s-o vadă ultima dată în 2017, în unul dintre saloanele Institutului de Oncologie, acolo unde o ţintuise boala.
„O experienţă de viaţă adăugată la scrisoarea mea de intenţie. Am călătorit, am experimentat, am simţit suferinţa în fiecare colţişor din mine, însă raţiunea, conştiinţa nu m-au abandonat, aşadar, simt, observ că acest loc în care mă aflu acum este...viu. Există viaţă şi înainte şi după moarte, sau sfârşit de capitol. La revedere, mamă!“, nota aceasta, scrie Ziarul de Iași.