SUA au început transferul de arme nucleare staţionate în Turcia spre România, pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Washington şi Ankara, afirmă joi EurActiv.com, citând două surse independente, acelaşi portal precizând că MAE român dezminte cu fermitate informaţia.
Potrivit uneia din surse, transferul pune numeroase probleme din punct de vedere tehnic şi politic. 'Nu este simplu să muţi 20 de focoase', a declarat sursa, sub rezerva anonimatului.
O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relaţiile dintre SUA şi Turcia s-au deteriorat în aşa măsură în urma tentativei de puci din luna iulie, încât Washingtonul nu mai are încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele americane sunt în curs de a fi transferate la baza aeriană de la Deveselu din România, a afirmat sursa.
MAE neagă vehement
Ministerul român al Afacerilor Externe a dezminţit cu fermitate informaţia conform căreia România a devenit gazdă pentru arme nucleare americane. 'Ca răspuns la solicitarea Dvs., MAE român dezminte cu fermitate informaţia la care aţi făcut referire', a comunicat în scris un purtător de cuvânt al instituţiei, conform EurActiv.
PENTAGON: Nu discutăm locațiile arsenalului strategic
Potrivit unei relatări recente a Simson Center, circa 50 de arme nucleare tactice au fost staţionate din perioada Războiului Rece la baza aeriană de la Incirlik, situată la aproximativ 100 km de graniţa cu Siria.
În timpul puciului eşuat, la Incirlik a fost tăiată furnizarea de electricitate, iar guvernul turc a interzis avioanelor americane să mai decoleze sau aterizeze.
În cele din urmă, comandantul bazei a fost arestat şi acuzat de implicare în puci. În ce măsură SUA ar fi putut menţine controlul asupra acestor arme în eventualitatea unui conflict civil prelungit în Turcia este o întrebare fără răspuns, mai scrie Simson Center.
La baza de la Deveselu, situată în apropiere de Caracal, a fost amplasat un scut antirachetă american, ceea ce a înfuriat Rusia, aminteşte portalul EurActiv.
România a fost aliată a Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece, dar nu a găzduit niciodată arme nucleare în acea perioadă. Este probabil ca amplasarea de arme nucleare tactice americane în apropierea graniţelor Rusiei va înfuria Moscova şi va duce la o escaladare a tensiunilor. Amplasarea de rachete nucleare ruseşti în Cuba în 1962 a fost momentul din Războiul Rece cel mai aproape de a declanşa un război nuclear la scară mare.
EurActiv mai scrie că a solicitat reacţii de la Departamentul de Stat al SUA, precum şi din partea Ministerului de Externe de la Ankara şi a MAE de la Bucureşti. Oficiali americani şi turci au promis că vor furniza răspunsuri. După câteva ore, Departamentul de Stat a declarat că subiectul ar trebui deferit Departamentului Apărării. EurActiv menţionează că va publica reacţia Pentagonului de îndată ce o va primi.
Între timp, NATO a trimis EurActiv un răspuns formulat în termeni diplomatici, indicând că aliaţii trebuie să se asigure că armele nucleare americane desfăşurate în Europa rămân 'sigure'.
'La întrebarea Dumneavoastră, va rugăm să verificaţi Comunicatul Summitului NATO de la Varşovia (publicat pe 9 iulie 2016), paragraful 53: 'Abordarea de descurajare a NATO se bazează, de asemenea, în parte, pe armele nucleare ale SUA prepoziţionate în Europa şi pe capabilităţile şi infrastructura furnizate de Aliaţii implicaţi. Aceşti Aliaţi vor asigura ca toate componentele de descurajare nucleare ale NATO să rămână sigure şi operaţionale', a transmis un scris un purtător de cuvânt al NATO către EurActiv.
Conform EurActiv, riscurile pentru focoasele nucleare americane de la Incirlik au mai fost legate şi de proximitatea războiului din Siria şi de numeroasele atacuri teroriste care au avut loc în Turcia în ultimele luni, unele atribuite de Ankara Statului Islamic, altele PKK.
Potrivit practicii ce datează din vremea Războiului Rece, scurgeri de informaţii referitoare la prezenţa de arme nucleare americane pe sol european nu au fost confirmate niciodată în mod oficial. Cu toate acestea, este de notorietate publică faptul că Belgia, Olanda, Germania şi Italia găzduiesc arme nucleare ale SUA.
Relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au deteriorat după puciul eşuat din luna iulie, ajungând la cel mai scăzut nivel de când Turcia a aderat la NATO în 1952. Ankara susţine că guvernul american îl sprijină pe Fethullah Gülen, clericul exilat în SUA, acuzat că a orchestrat tentativa de puci. Turcia cere extrădarea lui Gülen, fiind de aşteptat ca subiectul să ocupe locul central în discuţiile ce vor avea loc cu ocazia vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden în Turcia pe 24 august.
Arthur H. Hughes, ambasador american pensionat, scrie într-un material publicat miercuri tot de EurActiv că Gülen a primit, într-adevăr, asistenţă considerabilă din partea CIA
Sursă: Agerpres