Șapte firme fantomă, cu sedii în mai multe judeţe, dar coordonate din Timiş, declarau în acte că reciclau cantităţi uriaşe de ambalaje şi pet-uri, fără însă a avea angajaţi sau utilaje, potrivit Ziua de Vest.
Escrocheria a funcţionat timp de doi ani până când, anul acesta, inspectorii Antifraudă au mers pe teren şi au verificat situaţia firmelor implicate. Totul era bine în acte: teoretic, între 2018 şi 2019, firmele s-ar fi ocupat de colectarea şi reciclarea a 8400 tone de deşeuri formate din ambalaje şi pet-uri. Conform actelor apăreau ca reciclate deşeuri care ar fi încăput în 1700 de tiruri!
Prejudiciu de 3,5 milioane euro
În realitate însă pe lăngă lipsa de oameni şi utilaje, inspectorii au constatat că firma suspectă avea o capacitate de 200 de ori mai mică decât cea necesară prelucrării deşeurilor raportate. Pornind de la aceste neconcordanţe, inspectorii antifraudă au descoperit întreaga caracatiţă coordonată de o firmă cu sediul în judeţul Timiş, care gestiona întreaga activitate frauduloasă şi raporta operaţiunile fictive.
„Deşi nu aveau personal angajat şi nici mijloace tehnice necesare gestionării deşeurilor, cei care operau în spatele acestor firme-fantomă raportau fictiv colectarea de la persoane fizice a deşeurilor de ambalaje de plastic/PET. Prejudiciul este de 3,5 milioane de euro”, a explicat șeful serviciului antifraudă.
Taxele către Fondul de Mediu, eludate de tot mai multe firme
Potrivit legislaţiei, producătorii din industria alimentară, de exemplu, au obligaţia să recicleze un anumit procent din ambalajele din plastic, dar şi PET-uri. Dacă nu fac asta, ei sunt obligaţi să achite o taxă de 2 lei pe kilogramul de ambalaj către Fondul de Mediu. Pentru a-şi atinge ţintele de reciclare şi să scape de achitarea taxei, producătorii încheie contracte cu organizaţii care intermediază colectarea şi reciclarea de deşeuri.
Şi în 2015, alte 41 de firme au fost descoperite de inspectorii antifraudă, după ce prejudiciaseră statul cu 56 milioane de euro prin reciclare fictivă.