Pandemia a scos la iveală un lucru deja cunoscut, însă ignorat: problema femeilor cu locuri de muncă precare, o caracteristică persistentă a pieței forței de muncă din Uniunea Europeană în general, și din România în mod particular. Fără asistentele medicale, lucrătoarele în menaj, casierele din diferitele instituții, asistentele sociale pentru copii sau vârstnici, viața noastră cotidiană ar fi puternic afectată. Toate aceste femei lucrează în cele mai grele dintre situații, fără securitatea locului de muncă, fără remunerație adecvată sau recunoaștere socială. De aici, din instituțiile europene, avem datoria de a lupta pe două fronturi: împotriva stereotipurilor sociale și la nivel politic, cu propuneri legislative specifice pentru a corecta această injustiție. Datele disponibile în prezent, ne arată că femeile sunt afectate în mod disproporționat de pandemia COVID-19, în special în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și responsabilitățile din cadrul familiei. Femeile și-au asumat o parte disproporționată a responsabilităților din cadrul familiei determinate de închiderea școlilor și a serviciilor sociale de îngrijire, punând în pericol progresele valoroase obținute până în prezent pe tema egalității de gen.
O schimbare reală la nivelul societății poate avea loc numai atunci când această nouă paradigmă este integrată în viața cotidiană a fiecărei case, a fiecărei familii, a fiecărui cuplu. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să eliminăm tabu-ul aferent ponderiiresponsabilităților din cadrul familiei ca fiind un apanaj strict feminin. Este, așadar, crucial să educăm în primul rând generația tânără, de la vârste cât mai fragede, pentru a evita propagarea unei discriminări inutile. Nimeni nu are în sânge discriminarea, ci este educat în acest sens. De aceea este timpul să investim în educație, având și scopul atingerii obiectivelor de justiție sociala și egalitate.
Printr-o decizie istorică, în toamna anului 2017, Uniunea Europeană a adoptat Pilonul European al Drepturilor Sociale, cu ocazia summit-ului european de la Gothenburg (SE). Conform celui de-al doilea principiu al acestui pilon, ”Egalitatea de tratament și șanse între bărbaţi și femei trebuie asigurată și susţinută în toate domeniile, inclusiv în participarea pe piaţa muncii, termenii și condiţiile angajării și dezvoltării în carieră”. Și adaugă faptul că ”femeile și bărbaţii au dreptul la plată egală pentru muncă cu valoare egală”. Cu toate acestea, suntem departe de a realiza acest deziderat.
Un studiu recent ne oferă chiar statistici privitoare la munca neplătită a milioane de femei. În 2019, 73,8% din joburile part-time din UE erau deţinute de femei. În absenţa unei politici clare pentru dezvoltarea profesională, femeile vor fi întotdeauna cele care își vor sacrifica profesia, iar acest lucru afectează calitatea angajaţilor. La solicitarea Grupului S&D, Comisia Europeană a prezentat, după o așteptare prelungită, săptămâna aceasta, o propunere pentru o directivă de transparentizare a salariilor. Dar acesta este doar începutul. Avem acum șansa de a continua planurile începute la summit-ul de la Gothenburg prin cel viitor pe probleme sociale ce va avea loc în Porto (PT) în luna mai a acestui an. Președinția portugheză a UE vrea să ofere un impuls feminist Pilonului European al Drepturilor Sociale și cu siguranță acest demers va fi susținut de toți social-democrații europeni. Pentru că nu putem vorbi despre justiție atâta timp cât inegalitatea de gen ne erodează structurile profesionale și sociale. Pandemia ne-a arătat în ce măsură munca acestor femei este esenţială pentru societate. De aceea este timpul să le oferim ceea ce merită: salarii și condiții de muncă decente.
În Parlamentul European noi vom continua să milităm pentru introducerea dimensiunii de gen în Planul European de Redresare și Rezilienţă (planul conform căruia sunt finanțate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență post-COVID), precum și în Bugetul UE. Aceasta este sigura cale de a ne asigura că, într-o zi, femeile nu vor trebui să iasă în stradă pentru a-și susține drepturile, ci pentru a reaminti generațiilor tinere de lupta pe care au trebuit să o ducă pentru a le obține. Și pentru a nu uita niciodată cât de important este să ne apărăm drepturile, astfel încât să nu fim nevoiți niciodată să facem un pas înapoi.
Iratxe García Pérez este președinta Grupului Social-Democrat din Parlamentul European
Rovana Plumb este vice-președinta Grupului Social-Democrat din Parlamentul European