Există beneficii și pentru profesori: aceștia recunosc că o săptămână de studiu în alte țări le dezvoltă competențele.
De pildă, cadrele didactice găsesc metode de predare noi sau identifică mecanisme prin care să-și țină elevii atenți.
În unele cazuri, participarea la astfel de programe înseamnă și o incursiune în istoria recentă și zbuciumată a continentului european.
Participarea la programe "Erasmus": competențe și experiențe noi
"Ultimul proiect la care am participat a fost în Polonia. Într-o zi, am fost să vizităm Auschwitz-ul, pentru că proiectul este despre totalitarism și regimuri totalitare. Pare că este un cartier normal, apoi intri și vezi cum era viața acolo și te șochează foarte tare", spune Alina.
Alexandra, Alina, Irina și Ana sunt câteva dintre elevele Colegiului Național "Cantemir Vodă" care au făcut parte din proiectele Erasmus accesate de instituția de învățământ.
În urma acestor experiențe de învățare prin practică, tinerele spun că reușesc să comunice mai ușor și să lucreze eficient în echipă.
Dezvoltarea capacității de exprimare într-o limbă străină este un alt beneficiu implicit.
Doar 15% dintre școlile românești accesează programe "Erasmus"
Și pentru profesori programele Erasmus sunt foarte importante.
Alina Preda este profesoară de matematică și, de 16 ani, coordonatorul programelor educaționale internaționale la Colegiul Național "Cantemir Vodă".
În tot acest timp, a avut parte de formare gratuita continuă.
"Este clar că ne-am dezvoltat din punct de vedere profesional. Noi am fost preocupați de învățarea online, am participat la cursuri și nu ne-a fost atât de dificil să implementam școala online", menționează ea, cu trimitere la perioada restricțiilor din pandemie.
"Zece procente dintre elevii acestei școli au participat în aceste proiecte, iar dintre profesori, aproape 70%. O condiție obligatorie este cunoașterea unei limbi internaționale", precizează, la rândul său, Gheorghe Dogaru, directorul Colegiului Național "Cantemir Vodă".
În România, doar 1200 de școli au accesat programe Erasmus anul trecut. Asta înseamnă doar 15% din total.
Această experiență nu ajunge la mai mulți elevi români pentru că învățământul este subfinanțat și în Europa, iar fonduri de atras sunt puține, spun experții.
Doar 3% din populația școlară a Europei participă în schimburi de experiențe educaționale și culturale.