În finală, Elena a reuşit să se impună cu 4-3 în faţa unei jucătoare din Germania, Franziska Schreiner.
Redăm, mai jos, interviul cu sportiva care a devenit campioană europeană.
"Elena Zaharia: Am câștigat Europenele sub 21. Duminică s-au terminat la Cluj. Încă sunt foarte fericită. Încă este un sentiment ireal. Mă bucur nespus şi mă bucur să mă aflu aici.
Violeta Moroianu: Spune-mi, te rog, cum a fost semnul acela pe care l-ai făcut la final după ce ai luat medalia de aur? Aşa, nu? Cum a fost?
Elena Zaharia: Am rămas un pic nedumerită. N-am ştiut ce se întâmplă. Eram foarte şocată. Am vrut să mă bucur, să mă uit la toată lumea din jurul meu. M-am uitat la familie. I-am văzut cât de fericiţi erau şi după a urmat celebrarea cu steagul. M-am înfăşurat cu steagul şi m-am urcat pe masă, să mă bucur de moment. Am zis că dacă tot sunt acasă, să iasă show.
Violeta Moroianu: Acesta este cel mai mare rezultat de până acum. Ai reușit sa treci în ultimul act de o jucătoare din Germania. A fost greu meciul?
Elena Zaharia: A fost foarte greu, nu numai finala şi semifinala cu o jucătoare din Cehia şi primii opt cu o jucătoare din Polonia. Am avut în toate meciurile 4-3. Am mers în decisiv la toate meciurile. A fost foarte greu, foarte dificil tot parcursul meu, dar am reuşit să mă mobilizez şi am luptat pentru fiecare punct şi am zis, mereu mă gândeam să mă bucur de moment, să mă bucur de meci, că aşa vine victoria. Nu mi-am pus presiune.
Violeta Moroianu: Cine te-a susţinut din tribune?
Elena Zaharia: Din tribune, au fost părinții mei și sora mea mai mare. Datorită ei fac sportul ăsta. Ea m-a adus la 5 ani. Au fost în tribune. M-au văzut în ultimele 2 zile, i-am văzut. Erau foarte fericiți.
Violeta Moroianu: Sora ţi-a făcut un semn din tribune?
Elena Zaharia: Datorită ei am câştigat un punct. N-am câştigat punctul decisiv. M-am uitat la ea. Nu prea ştiam ce să servesc. Am văzut-o că mi-a arătat să servesc cu reverul. M-am dus hotărâtă să servesc cu reverul. Am mai blocat o minge pe masă şi mi-a adus setul, era vorba de set. După m-am uitat la ea. Am zâmbit amândouă. A zâmbit şi antrenorul. Nu ştiu dacă ştie, de fapt, că m-am uitat la sora mea.
Violeta Moroianu: Ce s-a întâmplat cu domnul Filimon la final pentru că am văzut că nu se mai putea mişca, efectiv?
Elena Zaharia: Mi-a spus că i s-au tăiat genunchii. A fost foarte emoţionat pentru că şi-a dorit la fel de mult ca și mine. A trăit acolo cu mine fiecare punct. N-a mai putut să se ridice, dar după l-am îmbrăţişat şi când a izbucnit în lacrimi în braţele mele n-am ştiut cum să reacţionez. M-am bucurat nespus de mult. Ştiu că este mândru de mine şi toţi sunt mândri de mine.
Violeta Moroianu: La Jocurile Olimpice?
Elena Zaharia: La Jocurile Olimpice momentan nu cred că am şanse să merg pentru că este echipa mare de senioare. Mai întâi trebuie să intru în ea. Cu acest rezultat cred că mi se deschid anumite portiţe. Visul meu este o medalie olimpică, şi la Mondiale şi la Europenele de seniori".
La finalul lunii noiembrie, Elena Zaharia se pregăteşte pentru Campionatele Mondiale. Sportiva este multiplă campioană naţională la cadeţi şi juniori, de 2 ori campioană europeană la individual cadeţi. Acestora se adaugă medalii europene cu echipa, dublu şi dublu mixt. Elena este medaliată cu echipa şi la campionatele mondiale unde a obţinut locul 3.