"România, în 2019, era a treia țară la consumul de antibiotice, în întreaga Europă, după Cipru și Grecia ceea ce ne situează pe un loc fruntaș complet nedorit.
Folosim azitromicină în COVID și asta a fost un lucru rău, pentru că azitromicina este un antibacterian, ori pandemia este dată de un virus, iar acest antibacterian nu merge la pe virusuri. Este absolut inutil, chiar poate să facă rău, crescând rezistențele microbilor florei comensale, dar și schimbând flora comensală, iar astfel ni se perturbă microbiomul.
Suntem formați din de 10 ori mai multe celule bacteriene decât celule proprii umane, celule bacteriene care au un număr oarecum stabil de-a lungul vieții și ne conferă o mulțime de funcții absolut uluitoare. Fără ele noi nu am exista, nu am putea participa în această misiune.
Ele ne învață cum să ne apărăm de alți invadatori, ne învață cum să digerăm lucruri, cum să facem vitamine, cum să preîntâmpinăm boli ca diabetul zaharat, boli autoimune sau chiar cum să ne alegem partenerii. O chimie între doi parteneri se poate baza pe elemente care provin din flora noastră digestivă.
Un alt rol foarte important, îl are microbiota în activitatea creierului. Ne influențează efectiv comportamentul și stările de anxietate, depresie sau ne pot face fericiți", explică medicul.
Rezistența la antibiotic poate conduce la deces
"Antibioticul distruge microbiota. Odată cu ivirea unui antibiotic, bacteriile au învățat și cum să îi reziste acestuia. Se știe că rezistențele sunt la absolut orice antibiotic, chiar dacă este vorba de unul natural sau de unul sintetic, produs de om", spune infecționistul Ruxandra Moroti.
Ce se întâmplă dacă luăm un antibiotic de care nu avem nevoie
"Microroganismele devin rezistente și ne pot da infecții cu acești germeni rezistenți, infecții care ne pot fi fatale pentru că la momentul actual, creuzetul antibiotic este aproape gol, adică nu prea se mai naște o idee de antibiotic mai nou, mai bun, care să facă față microbilor multi rezistenți pe care îi avem azi. În acest moment, nu avem arme și omul poate să moară.
Acesta ar fi unul dintre aspectele folosirii antibioticelor prost, luate după ureche și folosite pentru ce nu avem nevoie. Avem practic trei lucruri mari:
- Rezistența la antibiotice
- Schimbarea microbiomului, care ne afectează viața
- Reacțiile adverse", a precizat medicul infecționist, la Antena 3.
Reacțiile adverse și alergiile
"Este foarte important sa știm despre fluorochinolone, folosite pe o scară largă, fără prescripție, în orice infecție și care au restricție din partea Agenției Europene a Medicamentului, din 2019, pentru că pot duce la reacții adverse în timpul folosirii lor sau imediat după. Aceste reacții pot duce la stop-cardiac, afectarea microbiotei cu diaree mortală afectări osteomioarticulare sau reacții neurologice severe", a declarat ea.