Anii 1950 au făcut populară dezvoltarea televiziunii, iar acesta a devenit refugiu pentru stările de tristeţe, amuzament şi destindere sau lume magică pentru copii, dar la nivelul creativităţii, demonstrează studiile recente, televizorul are efecte de regresie.
Sursele de tehnologie, mass-media, joacă un rol primordial în viaţa individului din acest secol.
Însă, alarmaţi de creşterea mediei orelor petrecute în faţa micului ecran, oamenii de ştiinţă s-au apucat să studieze care sunt efectele acestuia asupra noastră. S-a constatat, cu stupoare, în ciuda faptului că televizorul ar putea fi considerat indispensabil, faptul că acesta are efecte nocive asupra sănătăţii dar şi asupra proceselor psihice, precum creativitatea.
De fapt, televizorul inhibă gradul de imaginaţie. Din cauza imaginilor pe care televizorul le prezintă, în acord cu o anumită poveste, creierul nu mai este nevoit să îşi creeze propriile sale poze, astfel, funcţia de imaginaţie inhibându-se şi atenţia fiind concentrată strict la ceea ce se arată deja. Fapt ce nu poate fi spus şi despre romane, deoarece poveştile acestora, lipsite de imagini, forţează la crearea propriilor scenarii imaginative.