Clubul feminin de handbal Corona Braşov a fost exclus, joi, din competiţiile continentale de către Tribunalul Federaţiei Europene de Handbal, după ce mai multe jucătoare ale formaţiei de sub Tâmpa au fost suspendate pentru folosirea terapiei cu laser intravenos, procedură interzisă de regulamentul antidoping.
''În concordanţă cu art. 14.1 al Regulamentelor antidoping ale EHF şi cu aprobarea Unităţii Antidoping a EHF, Federaţia Europeană de Handbal (EHF) a decis să recunoască şi să implementeze deciziile furnizate de ANAD (Agenţia Naţională Anti-Doping) în cadrul competiţiilor sale'', se arată în comunicatul forului continental.
''Potrivit articolului 10.2 al Regulamentelor antidoping ale EHF, dacă mai mult de doi membri ai unei echipe sunt găsiţi că au încălcat regulamentul antidoping pe timpul unei competiţii EHF, organismul competent legal va impune sancţiunea potrivită clubului. Din acest motiv, au fost demarate procedurile legale împotriva clubului CSM Corona Braşov. În plus, pentru a păstra integritatea sportului şi a asigura o continuare corectă a competiţiei, preşedintele Tribunalului EHF a notificat miercuri clubul CSM Corona Braşov de decizia sa de a suspenda provizoriu clubul de la participarea în competiţiile organizate de EHF'', mai precizează comunicatul.
Clubul poate depune apel în termen de şapte zile.
CSM Corona Braşov s-a calificat în grupele Cupei EHF după 27-25 în deplasare cu CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud şi 22-24 pe teren propriu, în turul al treilea. Echipa a fost repartizată în Grupa C, alături de MKS Lublin SA (Polonia), Erd (Ungaria) şi Odense Handbold (Danemarca). EHF va lua o decizie în perioada următoare în legătură cu viitorul clubului şi cu locul din grupele Cupei EHF.
EHF a demarat şi o procedură împotriva clubului pentru încălcarea regulamentului antidoping.
Comisia Centrală de Disciplină a Federaţiei Române de Handbal a suspendat provizoriu 18 jucătoare de la Corona Braşov, suspectate că ar fi folosit terapia cu laser intravenos, interzisă de regulamentul antidoping. Bianca Bazaliu, Daciana Hosu şi Cristina Laslo au fost suspendate începând cu data de 25 noiembrie, Eliza Iulia Buceschi, Daria Bucur, Ana Maria Lopătaru, Natasa Nolevska, din 26 noiembrie, Sorina Maria Tîrcă, Marilena Alexandrina Neagu, Mihaela Diana Popescu, Elena Andreea Pătuleanu, Ivona Pavicevic, Viktoriya Tymoshenkova, Andreea Elisa Chiricuţă, Andreea Georgiana Ciuciulete, Elaine Gomes Barbosa, Alicia Maria Gogîrlă, din 29 noiembrie, iar Claudia Eugenia Lăcătuş şi Oana Maria Căprar, din 3 decembrie. Joi, comisia a decis să ridice suspendările jucătoarelor Andreea Elisa Chiricuţă şi Alicia Maria Gogîrlă, după ce a rezultat că acestea nu au făcut terapie cu laser intravenos.
Cristina Laslo, Daria Bucur, Eliza Buceschi şi Bianca Bazaliu au fost excluse din echipa naţională a României care participă în aceste zile la Campionatul Mondial din Japonia, după izbucnirea acestui scandal.
Directorul clubului CSM Corona Braşov, Liviu Dragomir, a declarat că nu s-a pus niciun moment problema de a apela la proceduri care să crească performanţele sportive ale jucătoarelor echipei de handbal, după ce Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD) a anunţat că trei handbaliste ale echipei Corona (Bazaliu, Hosu, Laslo) sunt suspectate de utilizarea unei metode de terapie interzise.
Clubul a prezentat şi punctul de vedere al clinicii la care a apelat, IOMED Clinique, în legătură cu acest caz.
''Terapia cu laser de joasă frecvenţă este o procedură minim-invazivă şi non-farmaceutică de generare a unui răspuns fotochimic la nivelul ţesuturilor disfuncţionale sau afectate. Terapia cu laser poate scădea senzaţia dureroasă, reduce inflamaţia şi accelera procesele de vindecare în cazul a numeroase afecţiuni acute şi cronice. Principalul scop al tratamentului în cazul durerii şi a condiţiilor degenerative este acela de a îmbunătăţi funcţia şi mobilitatea structurilor afectate'', a precizat scrisoarea medicală.
IOMED Clinique a menţionat că terapia a fost ''utilizata strict în scop terapeutic în afecţiuni de oboseală cronică şi leziuni musculare'', iar numărul şedinţelor care au fost efectuate au fost de una, maximum două, cu o pauză între şedinţe de şapte zile.