Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak afirmă într-un interviu că este "prea târziu" pentru a deteriora în mod semnificativ capacitățile nucleare ale Iranului, relatează The Guardian.
El a anticipat că țara sa va lansa, probabil, un atac aerian pe scară largă împotriva industriei petroliere iraniene și, eventual, un atac "simbolic" asupra unei ținte militare legate de programul nuclear al Teheranului.
Răspunsul Israelului este așteptat, după ce armata iraniană a lansat, marți, circa 200 de rachete asupra statului evreu, provocând distrugeri inclusiv unor baze militare.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, IRGC, a justificat atacul prin nevoia de a răzbuna uciderea șefului Hezbollah într-o lovitură aeriană la Beirut, săptămâna trecută, dar și pe cea a liderului Hamas, asasinat astă vară la Teheran într-un act atribuit statului evreu. Vineri, liderul suprem religios din Iran, ayatollahul Khamenei, a amenințat că țara sa va ataca, din nou, Israelul "dacă va fi nevoie".
În acest context, Ehud Barak a anticipat că, fără nicio îndoială, va exista un răspuns militar israelian la atacul de marți al Iranului.
"Israelul are o nevoie stringentă, imperativă, de a răspunde. Cred că nicio națiune suverană de pe Pământ nu ar putea să nu răspundă", a spus fostul premier.
De-a lungul timpului, acest politician în vârstă de 82 de ani a mai ocupat funcțiile de ministru al Apărării, ministru de Externe și șef de Stat Major al armatei. El a apreciat că tipul de răspuns militar israelian ar putea fi identificat în represaliile aeriene executate, duminică, împotriva instalațiilor petroliere controlate de rebelii Houthi din Yemen, dar și asupra centralelor electrice și a docurilor din portul yemenit Hodeidah. S-a întâmplat astfel la o zi după ce rebelii susținuți de Iran au tras cu rachete spre aeroportul internațional de lângă Tel Aviv.
"Cred că am putea vedea ceva de genul acesta. Ar putea fi un atac masiv și ar putea fi repetat de multe ori", a spus Barak în discuția cu The Guardian.
La Washington, președintele american Joe Biden a declarat, săptămâna trecută, că au existat discuții cu privire la un posibil atac israelian asupra sectorului petrolier iranian, dar nu a oferit detalii și nu a precizat dacă SUA ar sprijini o astfel de opreațiune.
Fostul premier israelian Ehud Barak crede că vremea unui atac asupra instalațiilor nucleare iraniene a trecut
Ehud Barak a menționat că au existat, de asemenea, sugestii în Israel privind bombardarea instalațiilor nucleare ale Iranului, dar a estimat că acest lucru nu ar încetini semnificativ programul atomic de la Teheran.
Când a fost ministru al Apărării între 2007 și 2013, atât sub Ehud Olmert, cât și sub Benjamin Netanyahu, Barak s-a dovedit unul dintre cei mai vehemenți susținători ai bombardării instalațiilor nucleare iraniene. El a încercat, fără succes, să îi convingă pe președinții americani George Bush și Barack Obama să contribuie cu puterea militară a SUA la o astfel de campanie.
În prezent, Joe Biden se opune opoziția unui plan de lovituri israeliene împotriva siturilor nucleare iraniene. Însuși Ehud Barak acceptă acum că programul nuclear iranian este prea avansat pentru ca o campanie de bombardamente să îl poată împiedica semnificativ.
"Există unii comentatori și chiar unele persoane din cadrul sistemului de apărare care au pus problema astfel: 'de ce naiba să nu lovim programul militar nuclear?' Cu puțin mai mult de un deceniu în urmă, eram probabil cea mai vehementă persoană din conducerea israeliană care susținea că această opțiune merită luată în considerare foarte serios, deoarece exista o capacitate reală de a-i întârzia (pe iranieni) cu mai mulți ani. Nu este cazul acum (...) Ei nu au încă o armă și le poate lua un an să aibă una și cinci ani să-și facă un mic arsenal. Dar, practic vorbind, nu-i mai poți întârzia cu ușurință în mod semnificativ", a explicat el.
În cadrul unui acord nuclear multilateral din 2015, Teheranul a acceptat restricții la îmbogățirea uraniului și la alte elemente ale programului său atomic, în schimbul relaxările sancțiunilor internaționale. SUA au denunțat acest acord, care a devenit literă moartă în 2018, în mandatul lui Donald Trump.
Potrivit presei internaționale, Iranul deține în prezent un stoc de uraniu îmbogățit de 30 de ori mai mare decât limita convenită în 2015 și îmbogățește uraniu cu o puritate de până la 60%. Din punct de vedere al prelucrărilor suplimentare necesare, acest prag este foarte aproape de nivelul de 90% corespunzător materialului fisionabil de calitate militară.
În prezent, estimările sunt că perioada de care Iranul ar avea nevoie pentru a produce o bombă atomică este de câteva săptămâni.