O durere puternică de cap, frisoane și transpirații abundente. Așa descrie asistenta debutul bolii. 

”Parcă era un izvor, nu ştiu de unde ieşea atâta apă din mine. Seara este răcoare afară, la noi, în curte, dar de pe mine curgeau apele. Sunt şi cu obezitate de gradul II, dar nu făcusem deloc efort. Durerea de cap era cumplită. Nu era o simplă migrenă, ci o durere insuportabilă”, povesteşte tânăra.

Așa a trecut weeekend-ul. Luni abia a reușit să ajungă până la cabinet, unde le-a spus colegilor că nu se simte bine. Aceștia însă au fost de părere că, ”dacă era Covid, nu mai era în picioare”. Așa că a fost nevoită să rămână la program. 

La doar câteva zile, starea ei s-a agravat

Însă marți starea tinerei s-a agravat. Simțea o înțepătură puternică în piept, motiv pentru care a cerut ajutorul medicului de familie. 

”Atât voiam: un stetoscop pe plămân, ca să-mi spună dacă aude ceva. Mă gândeam că mai transpir în echipamentul de la muncă, apoi intru într-o altă încăpere cu aer condiţionat şi poate am răcit la plămâni”, spune asistenta. 

Pe 4 august, la ora 14:55, femeia merge la un centru medical unde i se recoltează probe pentru testul PCR. Rezultatul vine a doua zi, pozitiv. Are COVID. Își anunță colegii, familia, sună la DSP, dar și la Salvare. 

Salvare: Cum vă simţiţi?

Asistentă: Nu mai am migrenă, nici febră.

Salvare: Păi şi atunci de ce vreţi la spital?

Asistentă: Am o durere în piept. Vreau investigaţii.

Salvare: Bine, aşteptaţi.

Și a așteptat, însă salvarea nu a venit nici în ziua următoare. 

A fost internată abia la o săptămână de la apariția primelor simptome

Abia la o săptămână de la apariția simptomelor femeia este internată la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”, fiind plasată pe secţia I Adulţi, într-un salon covid, cu şase paturi, toate ocupate.

”Nu mi s-a făcut nici un alt test, m-au întrebat doar cum mă simt. Am stat sâmbătă şi duminică pe paracetamol, cu durere în piept. În saloanele Covid, pe uşă este trecut un număr de telefon ca să comunici cu asistentele, dacă te simţi rău. Se intră de trei ori pe zi, cu medicaţia şi cu hrana”, povesteşte pacienta.

Sâmbătă, i s-au recoltat probele de sânge. Însă radiografie i s-a făcut abia luni. 

”Cord şi pulmon normale, aşa scria pe o hârtie parafată şi ştampilată. Filmul însă nu l-am văzut. Am primit în continuare paracetamol şi kaletra. În plicul de seară, am găsit şi diazepam”, spune asistenta.

Vrea să fie externată la cerere

Mâncare proastă, zgomot infernal făcut continuu de aparatele la care erau conectaţi colegii de salon. Cere să fie externată. 

”Slăbisem 6 kilograme, mâncarea din spital fiind groaznică. Eu aveam contacţi toţi membrii familiei şi nu avea cine să îmi aducă şi altceva să mănânc. Când stai în salon cu cinci pacienţi, fiecare cu aparatele lui care ticăie, zumzăie, nu te poţi nici linişti şi am considerat că este mai bine să mă refac acasă”.

Abia în ziua externării i se efectuează un teste PCR. Analizele rămân în lucru, iar ea pleacă acasă după 7 zile cu diagnosticul infecţie SARS CoV-2 – formă uşoară. Abia a două zi vine și rezultatul testului: negativ.

Urmează 5 zile de izolare la domiciliu la recomandarea DSP Iași. Primește de la medicul curant de la Spitalul de Boli Infecțioase un concediu medical de 7 zile, dar și tratament cu paracetamol, câte două comprimate, la nevoie şi ACC 200.

Medicul nu îi acceptă un nou concediu medical

La trei săptămâni de la apariția simptomelor, femeia trebuie să se întoarcă la muncă. Însă starea ei nu este deloc una bună. Sună la medicul de familie pentru a cere un nou concediu medical, scrie Libertatea. 

”Îmi e imposibil să mă duc la muncă, sunt anemică şi extrem de obosită”. ”Nu am cum să vă prelungesc. Nu am temei legal”, i-a răspuns medicul.

Astfel, este nevoită să se întoarcă la serviciu. Angajatorul îi aprobă un program de 4 ore, însă îi cere să facă un nou test. Test efectuat la IRO, Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, la doar 5 zile după testul negativ de la iesirea din spital. De data aceasta, rezultatul testului vine ca o lovitură. Din nou pozitiv. 

În ciuda rezultatului, nu reușește să îi convingă pe medici că are nevoie de un nou concediu medical. 

”Nu am cum, vă duceţi înapoi în spital”, i-a spus medicul de familie. DSP chiar o ceartă: ”Dar de ce aţi ieşit din spital, dacă nu vă simţeaţi bine?” ”M-au aruncat de la unul la altul, medicul specialist către medicul de familie, ca pe o minge de ping-pong, fiecare avea dreptatea lui”, spune tânăra din Iaşi.

Reușește cu greu să facă rost de concediu medical

Sfătuită de prieteni, tânăra schimbă medicul de familie și reușește să obțină un nou concediu medical. De această dată printr-o interpretare şi coroborare a legislaţiei în vigoare. Concediu medical care expiră pe 4 septembie. Deja se simte şi mai bine, având doar ”o uşoară jenă în gât“.

Femeia repetă din nou testul, tot la IRO, însă rezultatul iese din nou pozitiv. 

”Ce să fac, nu mai ştiu unde să merg! După 31 de zile de la primele simptome, testul este încă pozitiv! Nu ştiu ce mai pot face, în condiţiile în care prelungirea din 20 august am obţinut-o foarte greu. La domiciliu sunt doar eu cu copiii. Nu ştiu cum îi voi testa pentru a-i trimite la şcoală. Soţul e cel care se ocupă de aprovizionare”, spune asistenta pentru care drama continuă. 

DSP o trimite pe pacientă înapoi la medicul curant, nu la medicul de familie.

“Actele normative prevăd sintagma de medic curant, iar medicul curant, în această situaţie, este medicul infecţionist. Doamna, în acest moment, ar trebui să se prezinte la Infecţioase, astfel încât medicul de acolo să o evalueze şi să constate că viaţa nu-i este pusă în pericol şi sunt simptome minore sau este complet asimptomatică”.

Şefa DSP Iaşi spune că legea vorbeşte numai de cele 14 zile de izolare, considerându-se că persoana în cauză, chiar dacă este pozitivă, nu mai prezintă risc să infecteze pe alţii.

“Nu există prevăzut în nici un act normativ obligativitatea prezentării unui test negativ la intrarea în activitate, din concediu, dintr-o boală, dar toată lumea îl aplică”, recunoaște Cătălina Benchea.