Invitat în cadrul emisiunii "Voi cu Voicu", Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, a mărturisit că a văzut cazuri medicale ale unor oameni care nu aveau şanse la viaţă, însă pacienţii şi-au revenit în mod miraculos.
Radu Ţincu: "Este locul unde medicina îşi dă mâna cu Dumnezeu"
"Nu cred că e un neajuns. Multă lume se fereşte să alăture ştiinţa medicală de religie şi de Dumnezeu, se tem de faptul că cele două lumi nu se pot întrepătrunde, dar eu cred că este exact locul unde cele două lumi se pot atinge.
Şi, mai mult decât atât, cred că Dumnezeu şi religia reuşeşte să îi dea acestei ştiinţe medicale infnitul, pentru că dacă nu ar fi această întrepătrundere, ştiinţa medicală ar avea o limită. Tocmai, Dumnezeu ne dă posibilitatea să trecem dincolo de această limită şi nu de puţine ori, am trăit cu toţii lucruri inexplicabile.
Radu Ţincu: "Nu de puţine ori am văzut cum oamenii au avut anumite evoluţii imprevizibile"
Cu toţii ne-am bucurat pentru această evoluţie. Întotdeauna, când privim medicul, el nu este altceva decât un instrument în toată această lume, prin care Dumnezeu şi creaţia îşi exercită toate atribuţiile, pentru că până la urmă, astăzi, Dumnezeu nu mai coboară de pe muntele Tabor să dea anumite indicaţii, însă vedem minunile pe care Dumnezeu le face prin fiecare dintre noi. Cred că dacă am fi atenţi şi oarecum detaşaţi un pic de lumea aceasta agitată, am fi capabili să vedem de mai multe ori, modul subtil pe care Dumnezeu îl are în viaţa noastră.
Un om care se zbate săptămâni sau luni de zile între viaţă şi moarte, este o experienţă extrem de intensă. Aceşti oameni, cu toţii pleacă de acolo cu o nouă revelaţie asupra vieţii, fiecare îşi reconsideră, în mod fundamental, toate noţiunile legate de viaţa lui, pentru că această baletare între viaţă şi moarte, este un moment greu, dificil, un moment de suferinţă, un moment care te face să te analizezi mult mai profund şi să îţi reconsideri multe dintre principiile pe care le aveai înainte.
Radu Ţincu: "Oamenii aceştia, când pleacă din Terapie Intensivă sunt renăscuţi"
Sigur, s-a preluat foarte mult ideea aceasta, că ai ieşit din comă şi ai renăscut. Pare doar o figură de stil, dar ea este reală, oamenii aceştia chiar au renăscut. Au renăscut cu o ideologie nouă, mulţi dintre ei au rămas extrem de apropiaţi de biserică, unii dintre ei chiar au luat-o pe calea bisericii, pentru că au înţeles că şansa de viaţă a fost dată de Dumnezeu.
Sigur, medicul a fost un mic intermediar în această şansă şi mulţi dintre ei înţeleg că dacă Dumnezeu le-a mai dat o şansă să scape de acolo, din ghearele morţii, cu siguranţă nu pot face ceea ce au făcut până atunci, pentru că în mod clar, această nouă şansă la viaţă are un nou scop. Mulţi şi-au reconsiderat atitudinea, mulţi au încercat să îi ajute pe ceilalţi, să creeze anumite aşezăminte pentru protecţia copiilor, a bătrânilor fără adăpost, etc (...)
Radu Ţincu, mărturisiri despre pacienţii care s-au trezit din comă
Sunt oameni care nu fuseseră până la 50 de ani niciodată la biserică şi cum s-au trezit din comă, au cerut să vină preotul, pentru că au vrut să se spovedească, au vrut să scape de acele păcate pe care ei le aveau pe suflet, acele păcate pe care nu le-au spus niciodată şi evident că în starea de comă ceva s-a întâmplat. După ce stai trei săptămâni în comă, să te trezeşti şi să spui că vrei să vorbeşti cu preotul pentru că ai să îi spui ceva, e clar că în interior, în subconştinentul tău, e clar că ceva te-a apăsat suficient de mult încât primul lucru pe care îl ceri e să vină preotul, pentru că ai să îi spui ceva. Ce i-a spus nu ştim, pentru că nu am ascultat această destănuire, spovedanie, dar cu siguranţă acele păcate pe care bărbatul respectiv le-a avut, cu siguranţă l-au marcat. El ştia că ele sunt undeva acolo şi, după ce a renăscut pentru a doua oară, s-a gândit că trebuie să scape de ele. Am înţeles că ulterior a rămas într-o relaţie apropiată cu preotul respectiv.
De asemenea, au fost persoane care au avut tot felul de vise, sau de momente în care au simţit prezenţa cuiva în starea lor de comă, au simţit că o persoană pe care nu o cunoşteau şi pe care o vedeau nu foarte clar, era cu ei în acele momente. Mulţi dintre ei s-au dus ulterior şi au încercat din răsputeri să găsească numele acelei persoane.
Am avut o pacientă care după ce a stat o perioadă de timp în comă şi a plecat din spital spunându-ne, că într-adevăr a văzut şi a simţit prezenţa unei persoane în starea ei de comă, când s-a reîntors peste câteva luni la spital, ne-a spus că a găsit şi persoana şi a identificat-o. Era vorba de un sfânt pe care l-a găsit undeva pictat.
Radu Țincu, despre lucrurile inexplicabile de la ATI și puterea rugăciunilor
Au fost cazuri foarte spectaculoase cu pacienți care au devenit tahicardici, cu toate că erau în aceeași stare de comă, cu anumiți parametri stabili. Au devenit tahicardici, au început să respire mai des. Era clar că acea energie pe care o simțeau în jurul lor, fie rugăciunea, fie prezența preoților, uneori prezența familiei la slujbele de maslu (....) Dincolo de fațeta aceasta strict religioasă, rugăciunea este și o formă de meditație, care s-a dovedit prin studii de neuro-știință, prin diferite măsurători, atât imagistice la nivelul creierului, cât și din punct de vedere metabolic, în timpul rugăciunii se produc modificări ale undelor cerebrale, se descarcă anumiți hormoni neuro-transmițători. Aceste modificări au fost evidențiate, deci este și o formă de meditație, dar dincolo de ea, rugăciunea colectivă nu reprezintă altceva decât un gând și o emoție pozitivă, care se transmite printr-o energie pe care nu o știm, nu o simțim și pentru celălalt. În momentul în care mai mulți oameni se gândesc pentru sănătatea celui bolnav și emană o energie pozitivă prin mintea lor, prin rezonarea cu sufletul lor care se roagă, cred că această energie se regăsește undeva și bolnavul o resimte. Au fost bolnavi care au avut aceste modificări în zona cardiovasculară. Ar trebui să încercăm să facem un astfel de studiu și să vedem cum se modifică undele cerebrale în timpul rugăciunii, în timpul slujbelor de maslu", a povestit medicul Radu Țincu.