Donald Trump i s-a alăturat, marți, lui Elon Musk în Texas pentru a asista la un zbor de test al rachetei Starship construită de SpaceX, compania celui mai bogat om din lume, relatează CNN.
Cei doi au urmărit lansarea rachetei de la complexul Starbase din Boca Chica.
A fost al șaselea zbor de test efectuat cu Starship.
Dacă la al cincilea zbor propulsorul a revenit într-un zbor controlat la complexul de lansare, de astă dată SpaceX a renunțat la manevra spectaculoasă, optând pentru a trimite racheta în apele Golfului Mexic.
Nu a fost precizat imediat un motiv pentru eșecul de a întoarce masivul propulsor pe rampă.
Imaginile de la amerizare arată cum racheta vaporizează apa cu motorul său într-un nor imens. SpaceX intenționează să recupereze propulsorul pentru examinare.
Potrivit companiei, etajul superior al Starship și-a atins obiectivul principal și a efectuat un zbor suborbital în timpul căruia au fost evaluate actualizările hardware și software comparativ cu zborurile anterioare din acest an.
Acest modul s-a scufundat în Oceanul Indian la o oră și cinci minute după decolarea care a avut loc marți, la ora locală 16:00 (ora 0 a zilei de miercuri în România, n.r.).
La contactul cu apa, etajul superior s-a separat, aparent, în două bucăți care s-au scufundat și a căror recuperare nu este planificată.
Sprijinul noului guvern SUA condus de Trump este esențial pentru planurile spațiale ale lui Elon Musk
Președintele ales a scris pe X înainte de lansare: "Mă îndrept spre mărețul stat Texas pentru a asista la lansarea celui mai mare obiect care a fost ridicat vreodată, nu doar în spațiu, ci pur și simplu de la sol. Mult noroc lui ElonMusk și marilor patrioți implicați în acest proiect incredibil!"
The Guardian notează că Trump urmează să ia în curând decizii extrem de importante cu privire la viitorul zborurilor spațiale americane.
SpaceX are deja contracte de miliarde de dolari cu guvernul SUA și este pe cale să obțină și mai multe. Rachetele Falcon și capsulele Dragon ale companiei fondate de Elon Musk sunt, momentan, singurele opțiuni ale agenției spațiale americane, NASA, pentru a transporta oameni pe Stația Spațială Internațională.
Sistemul Starship a fost ales pentru a readuce oamenii pe Lună într-o misiune programată pentru 2026.
Oficial, președintele ales al SUA nu a decis încă asupra următorului șef al NASA. Sub viitoarea administrație Trump, agenția spațială americană ia în calcul să renunțe la propriul program de rachete, denumit SLS (Space Launch System), urmând să se bazeze pe sectorul privat pentru revenirea pe Lună și pentru viitoarele misiuni pe Marte, planuri în care compania lui Musk joacă un rol privilegiat.
Trump vrea oameni pe Marte în timpul mandatului său, Musk se angajează să-i trimită acolo în patru ani
Musk și-a pus banii și rețeaua sa socială la lucru pentru a-l ajuta pe Trump să revină la Casa Albă, iar pariul a fost unul câștigător pentru companiile sale. Multi-miliardarul insistă că va putea duce oameni pe Marte în următorii patru ani, iar sprijinul guvernului SUA este crucial pentru acest proiect fără precedent.
Multi-miliardarul a fost prezent la reședința lui Donald Trump de la Mar-a-Lago în noaptea alegerilor și a rămas acolo în zilele următoare, atribuindu-și porecla "First Buddy" (primul amic al președintelui, n.r.) și iritându-i, în același timp, pe unii dintre apropiații liderului republican.
Vizita președintelui ales la complexul de testare de la Boca Chica probează interesul acestuia pentru planurile spațiale ale celui mai bogat om din lume.
De altfel, Trump și-a exprimat public dorința ca un echipaj al SUA să ajungă pe Marte în timpul celui de-al doilea mandat al său.
SpaceX intenționează noi zboruri de test cu Starship în cadență de aproximativ unul la o lună, inclusiv de la centrul Cape Canaveral din Florida al NASA, în misiuni ce ar putea fi programate de anul viitor.
Cu o propulsie de aproximativ 7.600 de tone-forță și o capacitate de a ridica până la 165 de tone de pe suprafața Pământului, Starship este de aproape două ori mai puternică decât rachetele Saturn V, care au trimis 12 astronauți pe Lună între anii 1969 și 1972, în cadrul programului Apollo.