Antena 3 CNN Externe Donald Trump a nominalizat trei ”duri” pentru poziții-cheie în administrația sa

Donald Trump a nominalizat trei ”duri” pentru poziții-cheie în administrația sa

3 minute de citit Publicat la 19:25 18 Noi 2016 Modificat la 19:25 18 Noi 2016

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a anunţat vineri oficial numirea a trei reprezentanţi ai liniei dure în administraţia pe care o va conduce de la 20 ianuarie: Mike Pompeo va fi directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), Jeff Sessions va fi numit procuror general (ministru al Justiţiei), iar generalul Mike Flynn va fi consilierul său pentru securitate naţională, transmit Reuters şi AFP. 

Un comunicat difuzat vineri de echipa de tranziţie a republicanului a confirmat aceste numiri, anunţate anterior de presă. 

Toţi cei trei nominalizaţi au acceptat oferta făcută de Donald Trump. 

Senatorul ultraconservator Jeff Sessions, 69 de ani, reprezintă statul Alabama din anul 1997 şi s-a făcut cunoscut în timpul preşedinţiilor lui George W. Bush şi Barack Obama prin opoziţia faţă de mai multe proiecte de regularizare a situaţiei imigranţilor ilegali. De altfel, imigraţia ilegală a fost una din principalele teme de campanie ale lui Donald Trump, care a promis expulzarea celor 11 milioane de persoane care s-ar afla în mod clandestin pe teritoriul SUA. 

Jeff Sessions s-a arătat favorabil reducerii de cheltuieli şi unei abordări mai ferme a combaterii infracţionalităţii, dar rămâne o personalitate controversată din cauza unor afirmaţii rasiste din urmă cu câteva decenii. În 1986, pe când era procuror în Alabama, i-a reproşat unui avocat alb că 'îşi face de ruşine rasa' pentru că a apărat un client de culoare. Candidatura sa la un post de judecător federal a fost, caz rar, respinsă după o audiere la Senat, din cauza acestui gen de declaraţii. 

Sessions îi va aduce însă lui Donald Trump cunoaşterea sa fină a mecanismelor de putere de la Washington. 

Numirea sa ca procuror general va trebui aprobată de Senat. 

Cel care va conduce CIA, republicanul Mike Pompeo, 52 de ani, este membru al Camerei Reprezentanţilor a Congresului, din partea statului Kansas, remarcându-se ca un adversar vehement al regimului iranian şi al acordului internaţional în domeniul nuclear semnat cu Teheranul. 

A fost membru al comisiei de anchetă - dominată de republicani - asupra atacului împotriva misiunii americane la Benghazi, Libia, în 2012, în care au fost ucişi patru americani, printre care ambasadorul Chris Stevens. 

Într-un raport de 800 de pagini, după doi ani de anchetă, comisia a acuzat-o pe Hillary Clinton, la momentul respectiv secretar de stat, că a minimalizat ameninţarea jihadistă în Libia. 

Şef de promoţie în 1986 la West Point, prestigioasa academie militară americană, Mike Pompeo a părăsit armata în 1991, după care a studiat Dreptul la Havard, apoi s-a lansat în afaceri, fondând Thayer Aerospace, o firmă aeronautică pe care apoi a vândut-o. 

În 2010 a câştigat un loc în Camera Reprezentanţilor, cu susţinerea fraţilor Koch, influenţii miliardari conservatori. 

Numirea sa trebuie aprobată de Senat. 

Generalul în retragere Michael Flynn, 58 de ani, va fi cel care va prelua postul de consilier pentru securitate naţională de la Casa Albă, după ce a condus serviciul de informaţii militare (Defense Intelligence Agency, DIA) între 2012 şi 2014. Flynn a fost unul din puţinii exponenţi ai establishment-ului militar american care l-a susţinut pe Trump în campania electorală. 

Michael Flynn a susţinut o linie foarte agresivă împotriva extremismului islamic, acuzând administraţia Obama că se arată prea puţin energică în faţa acestei ameninţări. 

În schimb, a apărat o apropiere de Moscova şi Beijing, afişându-se alături de preşedintele rus Vladimir Putin cu prilejul unui dineu la Moscova, în decembrie 2015. 'Avem o problemă cu islamismul radical şi cred că putem colabora cu ruşii împotriva acestui inamic', a explicat el pentru Washington Post în această vară. 

După numirea în fruntea DIA de către Barack Obama în 2012, Flynn a fost constrâns să demisioneze doi ani mai târziu, pe fondul unor nemulţumiri interne şi al conflictelor cu administraţia americană. 

Numirea sa în postul de consilier pentru securitate naţională nu are nevoie de aprobarea Senatului.

Sursă: Agerpres
Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole