Volumul ”Domeniul Cantacuzino Florești. Despre trecut, prezent și viitor” a fost lansat, la Sala Cantacuzină a Muzeului Național George Enescu, în prezența dnei Irina Bossy-Ghica, strănepoata lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, a autorilor și a tuturor celor care au contribut la acest proiect editorial deosebit.
Volumul a apărut la Editura SIMETRIA și a fost susținut de Fundația Cantacuzino Florești. Proiectul editorial a fost co-finanțat de AFCN.
Lansarea s-a constituit într-un eveniment de excepție, la care cei prezenți au avut parte de o inedită incursiune în istorie, artă și arhitectură, atât prin volumul ilustrat, cât și prin intervențiile autorilor și ale doamnei Irina Bossy-Ghica și domnului Alexandru Beldiman (directorul editurii Simetria).
Volumul prezintă o scurtă poveste ilustrată a Domeniului Cantacuzino de la Florești și a celor mai importante componente ale sale. El se bazează pe o trecere în revistă a istoriei și a personalității lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, principalul comanditar al celor mai cunoscute obiective de arhitectură de pe domeniul prahovean - Biserica Sf. Treime, pavilioanele, Turnul de apă și Palatul „Micul Trianon“. Urmează apoi o preumblare ilustrată prin vechiul parc al domeniului, care se încheie cu o poveste a prezentului și o viziune proiectată astăzi, pentru viitor. Fiecare capitol al acestui volum abordează un subiect distinct și este redactat de specialiști din domenii precum istorie, istoria artei, arhitectură și peisagism. Primele capitole se bazează pe un studiu istoric și pe o amplă cercetare a arhivelor care fac referire la familia Cantacuzino, la modul general, și la domeniul de la Florești, în mod special.
“Patrimoniul reprezintă identitatea și trecutul unei națiuni, fără de care nu poate exista un viitor. Nu întâmplător am ales titlul acestei cărți – Domeniul Cantacuzino Florești. Despre trecut, prezent și viitor. Într-adevăr, ca să-l cităm pe filozoful American Lawrence Becker, „trecutul este un ecran pe care fiecare generație își proiectează viziunea viitorului“. Viziunea lui G. G. Cantacuzino, ale cărui rădăcini erau adânc înfipte în trecutul țării, dar și al Europei creștine, era aceea a unei Românii care putea sta în rând cu Franța în concertul națiunilor europene, prin bogatiile ei, prin artiștii ei, prin valorile pe care le împărtășea cu celelalte țări din Occident”, spune în prefața volumului Irina BOSSY-GHICA, strănepoata lui G.G. Cantacuzino.
Autorii sunt (în ordinea capitolelor redactate): Delia BĂLĂICAN (istoric, Biblioteca Academiei Române), Carmen TĂNĂSOIU (istoric, Muzeul Național de Artă al României), Mihaela CRITICOS (arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”), Alexandru MEXI (peisagist, Institutul Național al Patrimoniului) - coordonator volum, Matei BOGOESCU (arhitect, 4B Arhitectura), Pierre BORTNOWSKI (arhitect, Artis Peritia), Ioana TUDORA (arhitect, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București), Mariana NIȚU (peisagist, Fundația Cantacuzino Florești) și Oana PÎRVU (peisagist, Asociația Peisagiștilor din România-Filiala București).