Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat un judecător la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru că, în timp ce judeca un dosar, a încheiat un contract cu una dintre părți, a primit bani și a dat o sentință în favoarea acesteia. Cazul este similar cu cel al Cameliei Bogdan.
În 2014, Înalta Curte a condamnat-o pe Acrîșmăriței Camelia Alexandrina, judecătoare la Judecătoria Iași, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
În 2007, Acrîșmăriței a vândut drepturile succesorale asupra unui teren unei persoane care era parte dintr-un proces pe care îl judeca. În schimbul cedării drepturilor sale succesorale, judecătoarea a primit 210.000 de euro. Ulterior, judecătoarea a dat o sentință favorabilă părții de la care primise banii.
Cazul judecătoarei Acrîșmăriței și cazul judecătoarei Bogdan sunt aproape identice:
- La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a încheiat un contract cu una dintre părțile implicate într-un dosar pe care îl judeca.
- La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a primit o sumă de bani în baza contractului încheiat cu o parte dintr-un dosar pe care îl judeca.
- La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a susținut că nu a realizat la momentul încheierii tranzacției că cel cu care încheiase contractul era parte într-un dosar pe care îl judeca.
- La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței nu a solicitat abținerea pe motiv de incompatibilitate și nici nu a adus la cunoștința instanței la care lucra faptul că se află într-un posibil conflict de interese.
- La fel ca Bogdan, după ce a încheiat contractul și a încasat banii, Acrîșmăriței a început să dea termene scurte în dosarul pe care îl judeca.
- La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a dat o sentință în favoarea părții de la care luase banii.
În această speță, judecătorii Înaltei Curți, care pe 4 decembrie vor judeca contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură, au mai stabilit că nu are importanță dacă contractul încheiat de Acrîșmăriței a fost unul licit, atâta vreme cât „tranzacția a fost încheiată în timp ce inculpata judeca un proces în care cumpărătorul era parte”.
De asemenea, în ceea ce privește stabilirea stării de conflict de interese, nu are importanță dacă folosul obținut de la o parte din dosar are o legătură directă cu hotărârea pronunțată. Dacă o asemenea legătură ar fi existat, ar fi fost vorba, pe lângă conflictul de interese și de alte infracțiuni, ca de pildă luarea de mită. Curtea a decis că „inculpata, prin comiterea faptei, a creat o stare de pericol pentru buna desfășurare a activității de judecată, rezultat care ar fi putut fi împiedicat dacă aceasta s-ar fi abținut de la judecarea cauzei”.
Înalta Curte a considerat fapta judecătoarei Camelia Acrîșmăriței atât de gravă încât a mărit semnificativ pedeapsa dată inițial de instanța care judecase acest dosar pe fond, respectiv Curtea de Apel Galați. Prima instanță hotărâse să o condamne pe Acrîșmăriței la o pedeapsă de 2.000 de lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Înalta Curte a majorat pedeapsa 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.