Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a sesizat conducerea Parchetului General cu analizarea oportunității promovării unui Recurs în Interesul Legii (RIL) în materia dispozițiilor liberării condiționate, considerând că acestea trebuie să fie aplicabile dacă persoana condamnată a achitat prejudiciul.
Potrivit unui răspuns comunicat vineri de DNA la solicitarea Agerpres, examinarea jurisprudenței naționale existente a evidențiat orientări ce relevă caracterul neunitar al acesteia.
"Unele instanțe, analizând legea aplicabilă și având în vedere succesiunea mai multor legi penale (...) ce instituie obligația de aplicare a legii penale mai favorabile, precum și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 și având în vedere că instituția liberării condiționate constituie o modalitate de executare a unei părți din pedeapsa închisorii, au considerat că analiza cererii de liberare condiționată trebuie să aibă în vedere legea penală mai favorabilă, indiferent că legea penală mai favorabilă a fost avută în vedere și la condamnare și indiferent de legea avută în vedere la momentul începerii executării pedepsei. Alte instanțe (...) au considerat că pedeapsa pronunțată și aplicată trebuie să aibă în vedere dispozițiile codului penal sub imperiul cărora s-a aplicat pedeapsa", se arată în comunicarea transmisă de DNA.
Conform aceleiași surse, argumentele existente în cuprinsul unor hotărâri judecătorești pleacă de la premisa că obiectivul principal al procedurii în care se realizează analiza cererii de liberare condiționată este ca un condamnat să beneficieze la liberarea condiționată de cele mai favorabile condiții, indiferent de legea avută în vedere la momentul începerii executării pedepsei, formulării cererii de liberare condiționată sau al condamnării definitive.
"Exprimându-ne opinia, considerăm că legea penală avută în vedere la momentul cererii de liberare condiționată ar trebui să se refere la dispozițiile în vigoare în raport cu data formulării cererii. În succesiunea legilor penale constatăm că de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict și până la încetarea sau stingerea acestui raport, prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, pot interveni una sau mai multe legi penale, iar legea aplicabilă este legea penală mai favorabilă", se precizează în document.
În opinia DNA, liberarea condiționată nu reprezintă un drept al condamnaților, ci "doar o vocație pe care o au, prin voința legiuitorului, toți condamnații după ce au executat fracțiunile de pedeapsă stabilite de lege și îndeplinesc condițiile exprese", iar dispozițiile din codul penal în vigoare prevăd în mod expres că liberarea condiționată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat fracția și dacă a îndeplinit integral obligațiile civile.
"Considerate a fi mai severe aceste condiții, nu sunt aplicate de către unele instanțe, nici în situația în care condamnarea definitivă s-a dispus prin aplicarea dispozițiilor din noul cod penal, care la momentul condamnării reprezentau legea penală mai favorabilă. Așa fiind, în astfel de situații, dispozițiile Curții Constituționale privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile nu se mai regăsesc. Practic, o astfel de interpretare determină împărțirea aplicării dispozițiilor legale în mai multe categorii", se mai arată în răspunsul DNA.
Adrian Ursu: Kovesi vrea să-i țină în închisoare pe toți pe care i-a băgat
”Laura Codruța Kovesi pare că are un singur plan: să țină pe toată lumea în închisoare, pe cei pe care a apucat să-i bage și să-i țină afară pe cei pe care nu i-a băgat la închisoare”, a comentat, vineri, jurnalistul Adrian Ursu.
Referindu-se la cazul lui Dan Voiculescu, jurnalistul Antena 3 a spus că propunerea este un ”ghinion” pentru șefa DNA
”Această ultimă propunere demonstrează că pare să aibă un singur gând: de a construi întreaga justiție din România în jurul numelui profesorului Dan Voiculescu. Dar, ghinion. Nu numai că prejudiciul a fost recuperat, dar a fost și depășire de plan”, susține Adrian Ursu.
Citiți și Şefii justiţiei refuză să vorbească despre dezvăluirile lui Mihai Gâdea
Camelia Bogdan, magistratul care a dat sentinţa într-un timp record în dosarul Telepatia, a primit bani de la Ministerul Agriculturii, singura instituţie înregistrată ca parte vătamătă în proces, chiar în timp ce judeca acest caz.
Grupul de Investigaţii Politice a dezvăluit, la Sinteza zilei, documente în exclusivitate care demonstrează că magistratul a primit o sumă importantă de bani chiar înainte de a da sentinţa în acest dosar. La patru zile după ce a încasat banii, Camelia Bogdan l-a condamnat pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare.