Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că proiectul Ministerului Justiţiei de modificare a Codurilor penale şi a Legii 78/2000 ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi capacitatea de tragere la răspundere a celor care au săvârşit fapte penale, una dintre consecinţe fiind rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpaţi, dacă se modifică prevederea privind contestaţia în anulare.
DNA a dat publicităţii, miercuri, un punct de vedere în legătură cu propunerile recente de modificare a legislaţiei penale (Codul penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, proiectul de act normativ privind contestaţia în anulare).
Aceste propuneri au fost formulate de Ministerul Justiţiei, fiind transmise participanţilor la o discuţie la care a luat parte şi un reprezentant al DNA la data de 22 martie.
"Biroul de informare şi Relaţii Publice este abilitat să prezinte modificările care, dacă ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârşit fapte penale", declară DNA.
Conform DNA, una dintre propunerile "îngrijorătoare" se referă la posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunţate de completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală (dosare vizând membri ai Parlamentului, miniştri şi magistraţi în care s-au pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 - 29 noiembrie 2018) - proiect referitor la contestaţia în anulare.
DNA spune că acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpaţi, faţă de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în completuri de 5 judecători, a pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 - 29 noiembrie 2018.
"Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunţate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5,5 milioane lei, 16,5 milioane euro şi 2 milioane dolari, precum şi despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei şi în favoarea altor părţi civile în cuantum de 2 milioane lei. Practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanţa nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuşi în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestaţiei în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituţională şi încalcă dispoziţiile art.1 alin.(4) şi (5) precum şi art.115 alin.(4) din Constituţie. Totodată, nu se poate adopta o soluţie legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv", spune DNA.
În opinia DNA, intervenţia legiuitorului delegat pentru "repunerea în termen a celor condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească" aduce atingere gravă principiului securităţii raporturilor juridice şi încrederii cetăţenilor în actul de justiţie.
"Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal, şi nu de drept penal substanţial. Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat, atât timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, dosarele au fost repartizate aleatoriu şi judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege. În cazul admiterii acestor contestaţii în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desfiinţării măsurilor asigurătorii dispuse şi, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiune sau a executării măsurilor de siguranţă prevăzute de lege. De asemenea, părţile civile şi statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile şi nici de a obţine executarea hotărârilor într-un termen rezonabil", mai declară DNA.
Sursă: Agerpres