Din Schengen a rămas doar numele. Ce se întâmplă în nordul Europei

Teama de imigranti pune pe jar nordul Europei, iar tarile scandinave impun una dupa alta masuri de control la granite. Tonul a fost dat de Suedia, care a cerut verificarea atenta a fiecarui calator care vine din Danemarca.

In replica, danezii s-au indreptat impotriva vecinilor nemti impunand, de luni, 4 ianuarie, controale temporare la granita cu Germania, pentru a opri intrarea in tara a migrantilor fara acte, anunta Bloomberg, citat de business24.ro.

Premierul danez Lars Loekke Rasmussen anuntase inca de la sfarsitul anului trecut ca se gandeste sa recurga la aceasta masura, dar a aplicat-o incepand cu aceasta saptamana. Conform declaratiei sale, controlul la frontiera cu Germania va fi mentinut pentru 10 zile.

Guvernul de la Berlin a primit vestea ca pe o pastila amara, purtatorul de cuvant al cancelarului Angela Merkel anuntand ca aceasta cere o solutie comuna pentru intreaga Europa.

"Nu vom gasi solutia acestei probleme la granita dintre un stat si altul", a afirmat Steffen Seibert, purtatorul de cuvant al cancelarului german.

Martin Schaefer, un purtator de cuvant al Ministerului de externe din Germania a declarat ca acordul Schengen este pus in pericol de aceste masuri, dupa ce a aflat de decizia luata de danezi.

Oficialii de la Copenhaga se apara insa, sustinand ca au revenit la masura controlului fronierelor dupa ce Suedia si Norvegia au aplicat acelasi set de masuri impunand, din 4 ianuarie, calatorilor din Danemarca sa se legitimeze la trecerea frontierei.

Pentru scandinavi, situatia de acum este fara precedent in ultimele 6 decenii. "Este pentru prima data dupa 1950 cand cineva care vrea sa traverseze granita in Suedia va avea nevoie de un act de indentitate asupra sa. Aceasta arata cat de importanta este miza", a comentat premierul Rasmussen, amintind ca acest lucru va pune probleme persoanelor care obisnuiesc sa faca naveta intre cele doua tari.

Situatia de acum marcheaza si o deteriorare a relatiilor dintre cele doua tari nordice, pe fondul deciziei de anul trecut a premierului suedez Stefan Loefven de a adopta o politica a "usilor deschise" in fata valului de refugiati din Orientul Mijlociu.

Ulterior, oficialii suedezi si-au schimbat optica in aceasta privinta, dar acest lucru s-a petrecut abia dupa ce cifra refugiatilor intrati lunar in Suedia a depasit 40.000 de persoane.

In 1990, cele doua tari nordice au dezvoltat o zona de afaceri transfrontaliera intre Copenhaga si Malmo, in prezent, aproape 75.000 de navetisti traversand zilnic podul Oeresund care leaga cele doua tari.

Alti 20.000 de navetisti traverseaza zilnic stramtoarea dintre orasele Elsinore si Helsingborg.

Revenirea la controalele la frontiera ameninta insa astfel de proiecte comune transfrontaliere, ca si libertatea de miscare in interiorul UE.

Din punctul de vedere al laureatului premiului Nobel pentru Economie din 2015, Angus Deaton, criza refugiatilor poate sa se transforme intr-un risc mai mare decat recenta criza a datoriilor traversata de unele state din zona euro.

"Evolutia acesteia poate inrautati cu mult situatia economica din Europa", a comentat Deaton intr-un interviu acordat presei suedeze.

In 2015, cifrele oficiale fac referire la peste 1 milion de imigranti care au ajuns in Europa, iar estimarile specialistilor arata ca alte 2 milioane de refugiati din Orientul Mijlociu ar putea patrunde in UE pana la finalul anului 2017.