Dezvăluiri. Ce prevede codul de bune practici în materie de referendum

Elena Ghioc, fondator al organizaţiei Iniţiativa România, a anunţat marţi că preşedintele Klaus Iohannis a transmis în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai societăţii civile că referendumul pe tema Justiţiei va fi organizat pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

Codul de bune practici în materie de Referendum, recomandat de COMISIA EUROPEANĂ PENTRU DEMOCRAŢIE PRIN DREPT.

COMISIA DE LA VENEŢIA. Ce prevede codul de bune practici în materie de referendum

Libera formare a voinţei electoratului

a. Autorităţile administraţiei publice trebuie să îşi respecte obligaţia de neutralitate, care constituie un element de asigurare a liberei formări a voinţei alegătorilor.

b. Spre deosebire de cazul alegerilor, nu este necesară interzicerea completă a intervenţiei autorităţilor publice în favoarea sau în defavoarea propunerii supuse referendumului. Cu toate acestea, autorităţile publice (naţionale, regionale şi locale) nu trebuie să influenţeze rezultatul scrutinului printr-o campanie excesivă şi unilaterală. Se interzice utilizarea fondurilor publice de către autorităţi în scopuri de campanie.

c. Problema supusă votului trebuie să fie clară; nu trebuie să inducă în eroare; nu trebuie să sugereze un răspuns; alegătorii trebuie să fie informaţi cu privire la efectele referendumului; participanţii la scrutin trebuie să poată răspundă la întrebări doar prin „da”, „nu”, sau prin vot alb.

Reprezentanții ONG-urilor, declarații după consultările cu Președintele pe tema Referendumului pe justiție: Sigur se va face acest referendum

d. Autorităţile trebuie să furnizeze o informare obiectivă. Aceasta implică faptul că textul supus referendumului, însoţit de un raport explicativ sau de un material echilibrat aparţinând partizanilor şi adversarilor propunerii trebuie să fie pus la dispoziţia alegătorilor cu suficient timp înainte, după cum urmează: 

i. ele se publică într-un jurnal oficial cu suficient timp înainte de data votării;

ii. trebuie expediate direct cetăţenilor şi primite de aceştia cu suficient timp înainte de data votării;

iii. raportul explicativ trebuie să prezinte, în manieră echilibrată, nu numai punctul de vedere al autorităţilor (executivul şi legislativul) sau al persoanelor care îl împărtăşesc, ci şi punctul de vedere opus.

e. Informaţiile de mai sus trebuie să fie accesibile în toate limbile oficiale şi în limbile minorităţilor naţionale.

f. Încălcarea obligaţiei de neutralitate şi a liberei formări a voinţei electoratului trebuie sancţionată.

Informațiile au fost prezentate de Radu Tudor, marți seară, la emisiunea „Punctul de întâlnire”.