Lumea este în prezent mai bine pregătită pentru a lupta împotriva unei eventuale pandemii, precum celebra „gripă spaniolă” care a decimat în anul 1918 cel puţin 50 de milioane de oameni, însă între timp au apărut şi alte provocări, printre acestea numărându-se schimbările climatice sau îmbătrânirea populaţiei.
Un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Frontiers in Cellular Microbiologie and Microbiology încearcă să tragă învăţăminte de la teribila pandemie care a afectat o treime din populaţia lumii la vremea respectivă, relatează luni AFP.
O pandemie de o asemenea amploare ar putea costa astăzi viaţa a 147 de milioane de persoane, iar cercetătorii avertizează totodată că este imposibil de prezis momentul în care ar putea lovi.
Desigur, ştiinţa a înregistrat progrese enorme în cei o sută de ani în ceea ce priveşte cunoaşterea virusurilor, după alte trei pandemii importante până în 2018 - în 1957, 1968 şi 2009 - pentru că odată identificată, o tulpină este imediat analizată pentru dezvoltarea unei strategii de vaccinare. Însă, „schimbările climatice vor afecta rezervoarele de virusuri şi modelele de migraţie ale păsărilor, extinzând boala în zone noi şi la specii de păsări mai numeroase”, după cum a notat Carolien van de Sandt, cadru didactic la Institutul Doherty al Universităţii din Melbourne.