Organizația Mondială a Sănătății a ridicat nivelul de alertă la cota de "foarte ridicat" și toate țările serioase au anunțat măsuri severe, de la închiderea școlilor în Franța și Italia, până la instituirea stării de alertă în zone precum San Francisco, deși nu se confruntau cu niciun caz de pacient infectat.
În acest timp, Klaus Iohannis nu a putut nici măcar mascheze faptul că această alertă mondială nu putea alege un moment politic mai prost pentru a pica și, mai ales, pentru a începe să se confirme cazuri de coronavirus și în România.
"Fac un apel la politicieni, să nu speculeze această situație în mod oportunist. Le cer să înceteze imediat cu această atitudine!", a spus Iohannis.
Mulți au speculat că apariția subită de dosare pe linia PSD, mai întâi punerea sub acuzare de către DIICOT a lui Codrin Ștefănescu, urmată imediat de arestarea Sorinei Pintea, ar fi avut și menirea de acoperire mediatică a subiectului coronavirus și, desigur, și a retoricii că ar fi o iresponsabilitate ca România, într-o asemenea situație, să stea și fără Guvern cu puteri depline și fără Parlament, dacă acesta este dizolvat de președinte pentru a se face alegeri anticipate.
Și asta fiindcă s-a folosit contraargumetația pe linia: nu coronavirusul ucide, ci corupția ucide, corupția PSD desigur.
Acesta este un scenariu alimentat și de faptul că inclusiv lideri de la vârful unor partide au continuat să folosească în retorica anti-Sorina Pintea și anti-PSD asocierea cu coronavirusului, deși încă din comunicatul DNA reieșea foarte clar că acel contract pentru care s-ar fi dat mită nu avea nicio legătură cu coronavirusulm, ci cu echiparea unui bloc operator cardio-vascular.
"Faptul că o ţară întreagă a ajuns să facă jelanie naţională, uitând că totuşi doamna Pintea este acuzată că a luat şpagă din banii pe care trebuiau să-i primească oamenii pentru medicamente într-o acţiunea de a stopa pandemia de coronavirus arată cât de bolnavă este România", a comentat Rareş Bogdan.
Aceste dezvoltări de dosare au fost folosite pentru întoarcerea dezbaterii publice la mesajul anti-PSD, concomitent cu acoperirea faptului că guvernul Orban n-a fost în stare să ducă la capăt nici măcar cele două unice măsuri pe care le-a anunțat pentru limitarea răspândirii coronavirus în România: respectiv cumpărarea de termoscanere pentru aeroporturi, 32 la număr, din care nu s-a reușit să fie montat decât unul singur, plus alocarea de către Ministerul Finanțelor de fonduri pentru cumpărarea materialelor de urgență, lucru care de asemenea nu s-a reușit, UNIFARM anunțând cumpărarea de măști și dezinfectanți dar prin accesarea unui credit.
Există indicii întemeiate, însă, că noua cătușiadă televizată a avut la origini alte rațiuni și un plan declanșat înainte de izbucnirea îngrijorărilor legate de coronavirus. Un plan combinat cu scosul de la naftalină pe linie securistică și a altor amenințări, documente, imagini și filaje secrete, nematerializate neapărat prin dosare, iar scopul fiind unul dublu: punerea în ordine a scenei politice în vederea alegerilor, dar și rearanjarea unor culoare economice cu fluxuri uriașe de bani, controlate de anumite facțiuni din sistem.
Săltarea Sorinei Pintea are o reală însemnătate pe linie politică, în tandem cu punerea sub acuzare a lui Codrin Ștefănescu, dosarul PSD Arad în care au fost vehiculate numele a altor doi foști miniștri PSD, trimiterea în judecată a fostului trezorier al PSD, Mircea Drăghici, în legătură cu fondurile de campanie ale PSD de anul trecut și vânturarea într-o anumită zonă a presei de titluri că procurorii se apucă de rețeaua Dragnea-Vâlcov care ar fi deturnat zeci de milioane din celebrul Fond Suveran.
O variantă care circulă pe surse, însă, este că toate aceste acțiuni sunt venite mai degrabă în favoarea actualei conduceri interimare a PSD și pentru consolidarea lui Marcel Ciolacu, o dată prin îndepărtarea definitivă a ceea ce a mai rămas din oamenii puternici de pe vremea lui Dragnea dar și a celor care ar fi fost posesori de frâie puternice și nu se aflau în tabăra Ciolacu.
Un fost consilier prezidențial susține că Marcel Ciolacu ar fi fost chiar avertizat că urmează ridicarea Sorinei Pintea și că acesta ar fi fost adevăratul motiv din spatele amânării congresului PSD, pentru a evita prejudiciile de imagine. Argumentul suprem folosit este schimbarea de atitudine a PSD care dă semne că ar vota Guvernul Cîțu, după ce au fost avizați favorabil în comisiile parlamentare nu mai puțin de nouă miniștri.
Legătura dintre cazurile Pintea şi Beuran
La fel de importantă, însă, este și latura medicală a dosarului Sorinei Pintea iar, pe această linie, nu se poate să nu-ți sară în ochi coincidențele cu dosarul profesorului Mircea Beuran. Ridicat, la fel, cu informații scurse în presă că ar exista înregistrări în care recunoaște mita, cu denunțător tot cablat, cu un presupus intermediar cu nume cunoscut care n-a fost audiat dar despre care s-a vânturat pe surse că va fi chemat de procurori, fostul ministru al Educației, Liviu Pop, în cazul Sorinei Pintea, și profesorul Ioanel Sinescu, în cazul lui Mircea Beuran, cu stenograme pline de puncte-puncte în ambele cazuri, cu o judeăatoare fostă procuroare și plină de controverse care a dispus arestarea Sorinei Pintea, iar, în cazul Beuran, cu un arest la domiciliu dat de o judecătoare care a încuviințat mandate de arestare și în celebrul caz al Marianei Rarinca și care semna împotriva modificării legilor justiției.
O serie de coincidențe care arată, pe de o parte, că acele culuoare din justiție n-au murit, cu aceiași judecători care apar mereu în cauzele "sensibile" și care se coalizează de câte ori se pune problema vreunei măsuri pentru răspunderea magistraților sau cum a fost înființarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților, dar și faptul că, periodic, există un interes de scoatere a unor dosare în domeniul sănătății.
Miza este una uriașă. O dată, vorbim despre fonduri de multe miliarde de euro, jucate în intenția de privatizare a programelor naționale de sănătate și a sistemului de urgență, lucru care urmează același tipar aplicat și când regimul Băsescu a încercat ceva similar.
Și atunci, la pachet a fost un val de dosare făcute pentru medici importanți de către DNA, sub conducerea, la acea vreme, a lui Daniel Morar. Diferența este că, atunci, liberalii de marcă somau DNA să renunțe la închiderea medicilor și tratarea acestora ca infractori.
Apoi, există multe urme a unei rețele de firme care se ocupă de achiziții în sănătate, controlate de oameni cu afinități în servicii. Firme care au câștigat contracte în domeniul medical dar și cu SRI sau SIE, o alta condusă de un personaj pe nume Coldea, care susține că este doar o coincidență de nume cu generalul Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI, și nicidecum nu-i este văr, dar despre care a vorbit, în fața Comisiei Parlamentare de Control al SRI, fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, că s-ar afla pe culoarele economice de tristă amintire, alături de celebra Hexipharma, în cazul căreia Sebastian Ghiță a acuzat cu subiect și predicat că patronul, Dan Condrea, a fost băgat în copac și nu s-a sinucis, vorbind clar despre implicarea unor generali SRI.
De asemenea, un alt scandal privind implicarea generalului Coldea în niște achiziții din domeniul medical a fost iscat de dezvăluirile făcute de Jurnalul Național și imediat s-a dovedit că un personaj aflat pe statul de plată al SRI, Valentin Zaschievici, care fusese infiltrat în redacția Jurnalul, se interesa intens de acest scandal.
"Era un act oficial al SRI de poliţie politică în interiorul redacţiei JN. Documentele există şi acum. (...) SRI a acceptat că acele acte sunt reale dar că ele au fost difuzate nelegal", a spus Dan Constantin, fost redactor-șef Jurnalul Național.
În același timp, această nouă campanie de zăngănit de cătușe acoperă, intenționat sau nu, un mega-dosar care ar trebui cu adevărat să zguduie, dar și să țină toate titlurile scenei românești: 17 bănci, anchetate pentru suspicipiuni de spălare de bani, în urma verificărilor făcute de serviciul din Banca Națională care se ocupă de controale privind spălarea de bani și a fost deschis și un dosar la DIICOT în acest sens. Informația nu este una pe surse și nu a fost detonată de vreun jurnalist căutător de senzațional sau de vreun politician cu interese de campanie, ci de Nicolae Cinteză, director în Direcția de Supraveghere din BNR.
Sora lui Barna, audiată la DLAF
Pe de altă parte, mișcări absolut spectaculoase vedem și în zona de dreapta USR-PLUS, unde, deja, la începutul anului, au fost mutări-cheie din zone capabile de filaje, când au apărut imaginile cu Dan Barna în Aruba.
După ce PNL a anunțat că merge pe mâna lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, cel susținut și de aripa USR a lui Dan Barna, candidatul susținut de Cioloș, Vlad Voiculescu, a început să se tânguie că forțe obscure i-au scos intenționat la suprafață, ca să-l elimine din cursă, un document care arată că tatăl său a fost colaborator al Securității. Cu siguranță că documentul era demult în mâini sigure, mâini care, logic vorbind, l-au protejat pe Vlad Voiculescu de acest scandal când era ministru al Sănătății în guvernul Cioloș, iar acum, pur și simplu, nu mai este folositor.
La fel de adevărat este și că noi, la Antena 3, am tot vorbit inclusiv despre ruda lui Vlad Voiculescu ce a fost șeful centralei DIE la Viena în același regim comunist, doar că rețeaua de propagandă atunci îi sufla acestuia vânt la pupa. Ghinion! În continuare, pe surse, circulă informații că mai există și alte documente, imagini și filaje pe care le au unii despre alții în această rețea.
Pe de altă parte, DIICOT a revitalizat și dosarul Ayahuasca, dându-i greutate prin trimiterea în judecată a lui Gelu Oltean, fostul șef al Doi ș-un sfert prieten cu celălalt celebru tot fost șef al Doi ș-un sfert, rudă cu Dacian Cioloș, Virgil Ardelean zis Vulpea.
Cât despre Dan Barna, lui îi este arătată mai discret pisica, prin audieri făcute de Departamentul de Luptă Antifraudă, în dosarul privind frauda cu fonduri europene, fiind chemată și sora sa.
"O perioadă nu s-a mai întâmplat nimic. În momentul de faţă ştiu că sunt verificări în curs şi ştiu asta, pentru că săptămâna trecută sora mea, fostele angajate de la croitoria respectivă – unde a lucrat sora mea – au fost invitate pentru audieri.
Eu am toată încrederea că în perioada următoare – sper să fie cât mai scurtă – se va ajunge la un final, pentru că sper să nu se repete secvenţa din campaniile anterioare", a spus Dan Barna.
Doar că dosarul de la DNA există, în fază in rem, adică pe faptă, nu privind persoanele, și, dincolo de bravura pe care o afișează, nici Dan Barna nu pare total sigur că lucrurile nu se pot schimba dramatic. Și nu trebuie să uite nici că, data trecută, nici închiderea dosarului, la DNA Alba, în martie 2019, nu i-a garantat nimic, fiindu-i redeschis câteva luni mai târziu, în plină campanie.
Informaţiile au fost prezentate sâmbătă, la emisiunea Descoperiţi, de la Antena 3.
Miza secretă din spatele cazului Pintea