Antena 3 CNN Life Știinţă Descoperire epocală a astronomilor. Nimeni nu și-ar fi imaginat că oamenii vor putea vedea așa ceva

Descoperire epocală a astronomilor. Nimeni nu și-ar fi imaginat că oamenii vor putea vedea așa ceva

3 minute de citit Publicat la 12:59 29 Mar 2018 Modificat la 12:59 29 Mar 2018

O galaxie foarte îndepărtată i-a nedumerit pe astronomi întrucât nu conţine aproape deloc materie întunecată, ceea ce o transformă într-unul dintre cele mai ciudate obiecte din univers, informează miercuri Reuters şi Press Association.

În mod normal substanţa misterioasă, a cărei natură nu este cunoscută dar care exercită o puternică influenţă gravitaţională, domină galaxiile, inclusiv cea în care se află sistemul nostru solar, Calea Lactee.

Până acum s-a crezut că substanţa este esenţială pentru formarea galaxiilor. Se credea că mase amorfe de materie întunecată se comportă ca nişte "seminţe" ale galaxiei, adunându-se în materia normală din care se formează stelele datorită gravitaţiei lor.

Materia întunecată, care este invizibilă, se crede că reprezintă un sfert din masa şi energia combinate ale universului şi circa 80% din masa sa totală. În condiţiile în care aceasta nu a fost observată direct, oamenii de ştiinţă cred că există plecând de la efectele gravitaţionale pe care par să le exercite asupra galaxiilor.

Pentru că materia întunecată este aproape absentă, oamenii de ştiinţă nu-şi pot explica cum anume s-a formată această galaxie "fantomă".

"Nu există nicio teorie care să fi prezis aceste tipuri de galaxii. Galaxia este un mister complet, în condiţiile în care totul la ea este straniu. Cum se formează de fapt o astfel de galaxie este complet necunoscut", a declarat profesorul Pieter van Dokkum, coordonatorul studiului, de la universitatea Yale, din SUA.

NGC1052-DF2 sau "DF2" se află la 65 de milioane de ani lumină şi face parte din familia nou descoperită de galaxii "ultradifuze", clasificată astfel în 2015.

Ele sunt numite "fantome" pentru că au atât de puţin stele, ceea ce face ca lumina lor să fie estompată în pofida mărimii mari. DF2 are aproape aceeaşi mărime precum Calea Lactee dar conţine de 250 de ori mai puţine stele şi aproape deloc materie întunecată. În timp ce în Calea Lactee există 100 de miliarde de stele, în DF2 sunt doar 400 de milioane.

Galaxia a fost depistată de astronomi utilizând Dragonfly Telephoto Array, un telescop special cu 48 de lentile din New Mexico, SUA, utilizat pentru căutarea de galaxii ultradifuze.

Observaţiile ulterioare au dus la descoperirea unui număr de caracteristici neobişnuite. Spre deosebire de galaxiile spirale tipice, DF2 nu are o regiune centrală densă şi îi lipsesc discul sau braţele. Şi, spre deosebire de galaxiile eliptice, nu are în centrul său o gaură neagră.

Însă cel mai ciudat lucru despre DF2 a ieşit la iveală când astronomii au estimat masa galaxiei măsurând viteza cu care roiurile de stele orbitează în centrul său. Viteza mai mică este echivalentă cu o masă mai mare.

Ei au aflat că aproape toată masa DF2 este reprezentată de stelele vizibile, gaz şi praf, ceea ce înseamnă că masa "invizibilă" constând în materie întunecată nu se afla acolo.

"Dacă există acolo materie întunecată, este foarte puţină. Stelele din galaxie reprezintă toată masa şi nu pare să fi rămas loc pentru materia întunecată", a spus profesorul van Dokkum.

Calificând DF2 drept "uimitoare", el a spus că galaxia este atât de rarefiată încât pur şi simplu se poate vedea prin ea.

El a petrecut o oră "pur şi simplu uitându-se" la o imagine a obiectului obţinută de Hubble Space Telescope care arată "o masă gigantică prin care poţi vedea". Toate galaxiile din spatele DF2 erau vizibile.

Descoperirea este anunţată în revista Nature. Oamenii de ştiinţă încearcă acum să găsească o explicaţie viabilă pentru lipsa materiei întunecate din galaxie.

Un indiciu ar putea fi că DF2 se află într-un grup de galaxii dominate de o galaxie eliptică gigantică, NGC 1052. Naşterea turbulentă a NGC 1052 în urmă cu miliarde de ani este posibil să fi jucat un rol în deficitul de materie întunecată al DF2, cred astronomii.

O altă posibilitate este ca un eveniment cataclismic din DF2 să fi consumat tot gazul şi materia întunecată, oprind formarea stelelor.

Sursă: Agerpres
Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole