Descoperirea făcută după creşterea economică din primul trimestru din 2023. Anunțul făcut de Institutul Naţional de Statistică

Creşterea economică din primul trimestru a fost susţinută mai ales de comerţ, IT&C, construcţii şi impozite nete.

Ritmul de creştere al economiei s-a temperat în primele trei luni din 2023, de la 4,5% în T4/2022, 3,7% în T3/2022, 5% în T2/2022 şi 6,3% în T1/2022.

Pe serie ajustată sezonier, PIB a crescut în T1/2023 cu 2,8% faţă de perioada similară din 2022.

Comparativ cu T4/2022, în primele trei luni din 2023 avansul economiei a fost de 0,1%.

Din punct de vedere valoric, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută.

Pe categorii de resurse, la creşterea economică din primul trimestru au contribuit în mod deosebit:

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,5%;

- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 5,6%;

- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,0%;

- Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 8,5%;

- Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 2,5%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.

Din punct de vedere al utilizării, consumul final a avut o contribuţie de 4,9% la creşterea economiei, având o pondere de 85% în formarea PIB. Consumul populaţiei a avut cea mai mare contribuţie, de 4,5%.

Contribuţii pozitive importante au avut:

- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creşterea PIB;

- cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;

- cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creşterea PIB;

O altă influenţă pozitivă a venit din zona de investiţii (formarea brută de capital fix), care a contribuit cu 2,4% la creşterea PIB, având o pondere de 20% la formarea lui.

În schimb, variaţia stocurilor a avut un impact negativ, de -4,2%, cu o pondere de 0,3% în formarea PIB.

Tot pe minus a fost şi exportul net, cu o contribuţie de -0,8%, potrivit zf.ro.