Deficit major de profesori. Școlile se bazează pe suplinitori și pensionari: „Dacă Dumnezeu încă mi-a lăsat memoria, de ce nu?”

În România Educată, prea puţini îşi doresc să lucreze în învăţământ. Aşa s-a ajuns ca deficitul de cadre didactice să fie major, mai ales în mediu rural. Posturile rămase libere sunt ocupate de suplinitori sau de profesori aflaţi la pensie. Numărul dascălilor pensionari care au revenit la catedră este cel mai mare din ultimii 5 ani. Cei mai căutaţi sunt profesorii de matematică, fizică, biologie şi chimie, dar şi învăţătorii. 

Adela Balea este profesoară de chimie. Deşi a ieşit la pensie în urmă cu câţiva ani, a continuat să predea la mai multe licee din Capitală, care se confruntau cu deficit de cadre didactice.

„O, da! Sunt o grămadă (n.r. de profesori pensionari), mai ales pe ştiinţele tehnice: fizică, matematică, chimie. E un deficit de personal de nu se poate. Dacă Dumnezeu încă mi-a lăsat memoria şi vitalitatea, de ce nu?!”, a declarat Adela Balea, profesoară de chimie.

În aceeaşi situaţie sunt mulţi profesori pensionari care vor să rămână activi, dar şi să îşi rontunjească veniturile.

„Cei care ar trebui să iasă la pensie, ar avea o pensie mică şi atunci e o soluţie la îndemână ca persoanele pe cale de pensionare să rămână în sistem. Există şi un dezavantaj în asta. Probabil că le este mai greu să înţeleagă şi să se adapteze la noua generaţie şi provocărilor ei”, a declarat Ciprian Necula, sociolog.

În unele cazuri, vârsta înaintată vine la pachet cu experienţa şi chiar cu dorinţa de a învăţa şi de a aplica noile metode de predare.

„Poţi să faci câte o pauză în momentul în care îi vezi că au plecat şi nu mai sunt atenţi la lecţie. Îi mai învăţ lucruri de viaţă: reguli de bună purtare, comportamentale”, mai spune Adela Balea, profesoară de chimie.

În anul şcolar precedent, numărul profesorilor pensionari şi al suplinitorilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, mai exact la aproape 45.000 de cadre didactice.

Cele mai multe posturi vacante sunt în judeţele Tulcea, Giurgiu, Ialomița şi Călărași

În Călăraşi, un sfert dintre unităţile de învăţământ se confruntă cu deficit de profesori pentru că tinerii calificaţi nu se înghesuie să vină la catedră, cu atât mai puţin în provincie.

„Tinerii profesori nu mai pot performa. Nu iau examenele de titularizare sau le obţin cu note foarte mici. Deci, în mod evident, a scăzut calitatea și pregătirea acestor oameni”, a mai declarat Ciprian Necula.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene atrage atenţia că problema deficitului de profesori se va agrava în anii următori atât în România, cât şi în celelalte state, în condiţiile în care ponderea dascălilor aflaţi aproape de pensionare este mare.

Lituania are cei mai mulţi profesori cu vârste de peste 55 de ani, urmată de Italia, Grecia şi Bulgaria. În ţara noastră, aproape 21% dintre cadrele didactice au peste 55 de ani.

Tinerii susţin că nu vor să lucreze în sistemul de învăţământ din cauza salariilor mici, dar şi a relației tot mai complicate pe care profesorii o au cu elevii și părinții lor.

Statele cu cei mai mulți profesori trecuți de 55 de ani

• Lituania - 42%
• Italia - 39%
• Grecia - 38%
• Bulgaria - 33%
• Germania - 24%
• Spania - 21%
• România - 20,8%

SURSA: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene