De ce și când apar crampele musculare - ce poți face

De la motivul pentru care se întâmplă, până la dacă sucul de murături le poate opri cu adevărat, în acest articol, voi spune tot ce trebuie să știți despre crampele musculare. În continuare, iată care sunt simptomele crampelor musculare, cauzele lor și modalitățile prin care poți să scapi de ele.

Ce sunt crampele musculare, cum le recunoaștem

Crampele musculare au ca rezultat contracția continuă, involuntară, dureroasă și localizată a unui întreg grup muscular, a unui singur mușchi sau a unor fibre musculare selectate.

Grupele musculare cele mai afectate sunt:

• Gamba posterioară

• Coapsa posterioară

• Coapsa anterioară

Frecvente sunt și crampele musculare (cârceii) din zona labei piciorului, brațelor, antebrațelor, abdomenului și a cutiei toracice.

În general, spasmul poate dura de la minute la câteva secunde pentru cauze idiopatice sau cunoscute la subiecți sănătoși sau în prezența unor afecțiuni. Palparea zonei musculare a spasmului va prezenta un nodul.

Crampele musculare asociate exercițiului sunt cea mai frecventă afecțiune care necesită intervenție medicală/terapeutică în timpul sportului. Etiologia specifică nu este bine înțeleasă și posibilele cauze depind de situația fiziologică sau patologică în care apar crampele. Este important de menționat că o contracție dureroasă limitată la o anumită zonă nu înseamnă că cauza spasmului este neapărat locală.

Prezența unei crampe musculare nu este aproape niciodată un efect local, ci implică întregul sistem al corpului, cum ar fi somatic și emoțional.

Și, pentru că am menționat deja ce simțim când apar aceste crampe, haideți să vedem în continuare simptomatologia întreagă a acestora.

Simptomele crampelor musculare

Crampele musculare variază în intensitate de la un simplu spasm la o durere sfâșietoare. Un mușchi afectat de crampe este tare la atingere și/sau apare vizibil contorsionat sau contractat pe sub piele. Durata crampei musculare poate merge de la câteva secunde, până la 15 minute sau mai mult. Este posibil ca aceasta sa reapară de câteva ori înainte de a dispărea complet.

Cauzele crampelor musculare

Există câteva procese fiziologice și patologice care pot duce la crampe musculare, care sunt aproape omniprezente pe toată durata vieții, care apar rar înainte de vârsta de 8 ani, mai frecvent în anumite stări fiziologice (de exemplu, sarcină) și frecvent la persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Când nu se găsește o cauză de bază, se folosește termenul de crampe musculare idiopatice. Când crampele idiopatice apar la pacienții cu vârsta peste 65 de ani – în primul rând, nocturn, la gambe – a fost folosit termenul de crampe nocturne ale piciorului la vârstnici.

În continuare, vom enumera principalele cauze ale crampelor musculare, urmând ca apoi să descriem pe rând câteva dintre ele:

• Cauze fiziologice – deshidratare, efort fizic intens, idiopatice, sarcină

• Cauze metabolice – ciroză, hipotiroidism, deficiențe de vitamina D, vitamina B, magneziu, hemodializă

• Administrarea de medicamente – beta agoniști, diuretice, statine

• Afecțiuni neuromusculare – radiculopatii, neuropatie dobândită, scleroză laterală amiotrofică, miopatii metabolice, sindrom Isaac etc.

• Alte afecțiuni neurologice – boala Parkinson, scleroză multiplă, distonii etc.

Cea mai frecventă este deshidratarea, în care pierderea de electroliți perturbă funcția joncțiunii neuromusculare și stabilitatea membranei. Alți factori de stres fiziologici includ exercițiile neobișnuit de prelungite sau intense.

Carențe de minerale

Crampele musculare la picioare pot apărea și dacă aveți un nivel prea scăzut de potasiu, calciu sau magneziu în sânge. Acest lucru se poate datora administrării de medicație diuretică, o dietă alimentară săracă în aceste minerale, sau o afecțiune acută prezentă (de ex., diaree, vomă) care să ducă la eliminarea rapidă a acestor minerale.

Totuși, cel mai întâlnit mineral care este asociat cu prezența crampelor musculare este reprezentat de magneziu.

Efort fizic intens

Puțini sportivi scapă de experiența dureroasă a crampelor musculare la un anumit moment al carierei lor sportive. Crampele care apar în timpul sau imediat după o sesiune de activitate fizică sunt denumite crampe musculare asociate exercițiului și acestea sunt de obicei experimentate ca dureroase, și "este prezentă contracţia muşchiului scheletic care are loc în timpul sau imediat după exercițiul muscular”. În prezent, există două ipoteze.

Prima este legată de conceptul de deshidratare și dezechilibru electrolitic, în timp ce a doua, cea mai recentă teorie, este legată de o tulburare neurologică periferică tranzitorie.

Ce este important de reținut în acest caz este că încălzirea musculaturii înainte de activitatea fizică nu previne apariția unei crampe probabile.

Vârsta

Odată cu înaintarea în vârsta, așa cum am menționat anterior, o bună parte din populație cu vârsta peste 60 ani se va confrunta cu apariția crampelor musculare. În majoritatea cazurilor, acestea apar noaptea și sunt cunoscute sub numele de crampe nocturne sau crampe legate de somn.

Zona musculară cea mai afectată o reprezintă gambele. Crampele nocturne reduc calitatea somnului și calitatea vieții la pacienți. Diagnosticul este relativ simplu: crampe și dureri nocturne de picioare, care pot dispărea odată cu întinderea mușchilor implicați. Factorii predispozanți ar putea include tulburări electrolitice sau tulburări neurologice, tulburări hormonale și metabolice. Alți factori predispozanți ar putea fi legați de consumul constant de medicamente, care la vârstnici este nelipsit în proporție de 70%. Odată cu vârsta, o persoană tinde să piardă neuronii medulari, creând o incoordonare neuromusculară mai mult la membrele inferioare, decât la membrele superioare. Această tulburare pare să fie legată de prezența altor boli, cum ar fi insuficiența cardiacă, apneea nocturnă și sindromul depresiv.

Încălțăminte inadecvată, incomodă

Utilizarea unei încălțăminte inadecvate, incomode pe perioade îndelungate poate să reprezinte una dintre cauzele apariției crampelor musculare.

Femeile poartă pantofi cu toc înalt, o bună parte din viața lor, ele fiind mai predispuse pentru a experimenta crampele musculare.

Este de recomandat utilizarea unor branțuri sau tălpici de silicon, în cazul în care nu dorim să ne “dezlipim” de perechea de pantofi preferată, dar incomodă, pentru a evita apariția spasmelor musculare.

Medicamente

Anumite tratamente, precum diureticele folosite în ameliorarea hipertensiunii arteriale favorizează eliminarea electroliților, provocând carențe, care, la rândul lor, pot duce la apariția spasmelor musculare.

Pe lângă medicația diuretică mai există câteva clase de medicamente care pot duce la apariția acestor spasme musculare.

Beta-blocantele pot induce crampe la picioare, dar încă nu s-a stabilit de ce. Studiile au arătat că beta-blocantele provoacă îngustarea arterelor din picioare și brațe, ceea ce, la rândul său, face ca sângele să curgă mai puțin prin membre. De aceea, unele persoane care iau beta-blocante au mâinile și picioarele reci. Deoarece există adesea o întârziere între începerea tratamentului cu un beta-blocant și apariția crampelor la picioare - de la câteva luni, la mai mult de doi ani — de obicei, pacienții nu bănuiesc o legătură între cele două.

Statinele – sau medicația hipocolesterolemiantă – pot produce spasme musculare, în cazul în care persoana care le administrează dezvoltă o reacție adversă la tratament. Terapia cu statine trebuie monitorizată atent de medicul de familie, în cazul în care apar slăbiciunea musculară și crampele musculare.

Sarcina

Pe lângă numeroasele schimbări tipice sarcinii, femeile gravide pot experimenta diferite tipuri de crampe musculare. Prima manifestare de acest fel este reprezentată de așa-numitele „crampe de implantare”, care apar atunci când are loc implantarea ovulului fecundat în peretele uterului.

În timpul sarcinii, mai poate apărea durerea de ligament rotund, o manifestare care se explică prin întinderea ligamentelor implicate în susținerea uterului. Odată cu dezvoltarea fătului, uterul se îngreunează, punând presiune pe ligamente și provocând, astfel, o durere temporară, cu caracter ascuțit.

De asemenea, femeile însărcinate mai pot suferi crampe musculare la mușchii gambei sau cei ai brațelor, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că organismul nu primește suficienți electroliți pentru a putea funcționa pe măsura necesităților impuse de către sarcină.

Cum scăpăm de crampele musculare și de cârcei

Exista o serie de soluții pentru crampe musculare, ce pot să amelioreze durerea survenită în timpul acestora și să relaxeze mușchii afectați. Astfel, pacienții care se confruntă cu aceste contracții musculare dureroase pot apela la câteva metode simple.

Exerciții fizice pentru decontractarea mușchilor

Există câteva metode de prim ajutor în cazul apariției spasmelor musculare pentru a susține decontractarea mușchilor afectați. Una din cele mai bune soluții o reprezintă exercițiile de stretching, care pot fi realizate atât ca metodă de tratament, cât și ca măsură de prevenție a crampelor musculare. Trebuie să știi că încălzirea înainte de orice efort fizic este recomandată deoarece pregătirea mușchilor pentru mișcare este un aspect extrem de important în procesul de prevenție a crampelor musculare.

Hai să luăm un exemplu: atunci când o persoană suferă de crampe musculare la picior (în special, la nivelul gambei sau al bicepsului femural), se recomandă ridicarea piciorului, cu vârful îndreptat spre corp și menținerea acestei poziții vreme de câteva secunde, realizând câteva repetări ale acestui exercițiu. O altă variantă este reprezentată de mersul pe călcâie, ceea ce favorizează întinderea și relaxarea acestor mușchi. Atunci când ne confruntăm cu apariția de cârcei la mâini, exercițiile de stretching sunt similare și urmăresc întinderea și relaxarea mușchiului contractat (întinderile se pot face activ sau pasiv). Pentru a crește eficacitatea exercițiului de stretching, pacientul îl poate efectua cu ajutorul membrului opus, ajutându-se cu mâna opusă zonei afectate, pentru a accentua întinderea musculară până la limita durerii.

După întindere, ar trebui să luați în considerare masarea crampei musculare pentru ameliorare. Folosind o rolă sau pur și simplu mâinile, masați ușor mușchii pentru a-i slăbi.

Suplimente alimentare

Administrarea de suplimente alimentare pentru a preveni apariția crampelor musculare se poate începe indiferent dacă deja s-a instalat sau nu o carență de vitamine și minerale.

Vitaminele care se recomandă cel mai frecvent în astfel de situații sunt vitamina B12, vitamina B6, Vitamina E și vitamina D3. Aportul de aceste vitamine îl putem aduce din alimentație sau din suplimente alimentare.

În ceea ce privește mineralele, este necesar un aport crescut de calciu, magneziu și potasiu. Acesta poate fi realizat fie prin administrarea de suplimente alimentare (tablete, băuturi, soluții buvabile), fie cu ajutorul alimentației. Următoarele alimente au un conținut ridicat de potasiu, calciu, respectiv magneziu:

• fructe: banane, caise, ananas;

• legume: cartofi, morcovi, roșii, broccoli, verdețuri;

• carne: carne de pasăre, carne roșie, pește;

• ciocolată amăruie;

• nuci, curmale, stafide.

Deși sunt benefice în prevenirea și tratarea crampelor musculare, se recomandă un consum echilibrat al acestor alimente, în vederea menținerii unei diete corecte.

În situația unei crampe musculare care nu trece în decurs de câteva minute, se poate apela la aplicarea locală a unui unguent cu efect antiinflamator sau administrarea de medicamente pentru cârcei, ce au rol myorelaxant.

Alte metode

• întreruperea activității care a provocat apariția crampelor musculare;

• evitarea temperaturilor extreme;

• aplicarea unei comprese calde pe zona afectată. Este important ca temperatura compresei să nu fie foarte ridicată, deoarece căldura în exces poate agrava contractura;

• consumul de lichide pentru a reduce deshidratarea.

În concluzie, crampele musculare pot să fie foarte neplăcute și, în unele cazuri, pot să ducă la blocarea unei zone musculare de la nivelul picioarelor, mâinilor sau a spatelui. Ele nu ar trebui să fie un element de îngrijorare pentru pacient, în majoritatea cazurilor, exercițiile fizice sau administrarea de suplimente alimentare ducând la diminuarea simptomatologiei, posibil, până la dispariția ei.